Vopsirea oualor - Arta si traditie de Pasti - in jurul Mielului bland -
#1
Postat 05 April 2010 - 02:28 AM
- in jurul Mielului bland -
.
.
Sa fiu iertat pentru preambul, insa mi se pare potrivit sa dau cuvantul specialistilor pentru a nu uita semnificatia si traditiile ce sunt legate de acest obicei:
OUL DE PASTE
Românii întrebuinteazã de Pasti nu numai ouã rosii, ci si de diferite alte culori. Prin urmare si colorile în care se coloreazã ele sunt de mai multe feluri,si anume: galbene, rosi, verzi, albastre si negre. Iar terminii tehnici pentru fiecare din aceste cinci colori sau vopsele sunt:
Gãlbinealã, gãlbãnare, gãlbineatã plural gãlbãnãri, gãlbinelesi gãlbinete. Iar termenul cel mai uzitat e plural gãlbinele. Rosalã, si rosatã, plural rosele, rusele si rosete. Iar termenul cel mai uzitat e plural rosele. Albãstrealã, plural albãstrele. Verdeatã, plural verdete si verdele. Negrealã si negreatã, plural negrele si negrete sau negreluri.
Toate colorile acestea se preparã, dupã cum vom vedea mai la vale, numai în vase nouã anume din cauzã cã ouãle, ce se coloreazã într-însele, sã nu se pãteze, ci sã iasã cât se poate de curate. Dar nu numai atât, ci pentru fiecare coloare se cere un vas deosebit.
Sosind acasã, atât cei ce au fost la Înviere cât si ceilalti, se pun cu totii la masã si, gustând mai întâi din pascã, din ouã si celelalte obiecte sfintite împreunã cu pasca, încep a mânca apoi si din celelalte bucate pânã ce se saturã.
Dupã ce s-au sãturat de mâncat, prind a ciocni cu ouã rosii, si anume mai întâi solii între olaltã, apoi copiii cu pãrintii si pãrintii cu celelalte neamuri, amici si cunoscuti.
Fãcând-o aceasta, cred cã toti cei ce ciocnesc unul cu altul se uor uedea pe cealaltã lume. Mai departe se crede si se zice cã al cãrui ou se ridicã sau se sparge mai întâi, acela e mai slab, prin urmare are sã si moarã mai degrabã sau i se iartã pãcatele.
Pãrtile ouãlor, cu care se ciocneste, sunt capul si dosul sau curul, numit acest din urmã si huscã, si anume partea cea ascutitã se numeste cap, iarã cea mai groasã dos. În ziua dintâi, adicã în ziua de Pasti se ciocneste numai cap cu cap. A doua zi, adicã luni dupã Pasti, se poate ciocni si cap cu dos, iarã în cele urmãtoare chiar si dos cu dos sau huscã cu huscã si coastã cu coastã.
Cel mai mic de ani tine oul cu capul în sus, iar cel mai mare ciocneste cu oul sãu, si anume tot cu capul, zicând: „Hristos a înviat“, iar cel mai mic rãspunde: „Adevãrat c-a înviat!“. Unii, înainte de ciocnire, cearcã ouãle în dinti si în frunte, adicã le ciocnesc putin de dinti sau de frunte, ca sã vadã si sã aleagã care îs mai tari. Si se zice cã ouãle ce sunã mai deschis sunt mai groase la gãoace, prin urmare si mai tari. Timpul, pânã când se poate ciocni cu ouã rosi e, dupã unii, din ziua de Pasti si pânã a treia zi, adicã pânã marti, dupã altii pânã în ziua de Ispas si iarãsi dupã altii pânã la Duminica mare. De la Duminica mare însã si pânã la Pastile viitoare nu e mai mult iertat a ciocni cu ouã rosii.
Fiecare ciocnitor, cãruia i s-a spart oul, este obligat a-i da celui ce i I-a spart, celui cu oul mai tare, adicã învingãtorului. Cel ce nu voieste a da oul celui ce, ciocnindu-l, i 1-a spart, acela se zice cã- l va mânca pe cealaltã lume împutit sau cu pãcurã. De aicea vine apoi cã cei ce au ouã mai tari câstigã de la ceilalti o multime de ouã rosii. Sunt însã o seamã si de aceia care nu se multãmesc numai cu ouã rosii de gãinã, ci întrebuinleazã spre ciocnire si alte ouã, precum pãrãsituri de ratã, gâscã si curcã. Ba unii, pe lângã acestea, întrebuinteazã încã si ouã de pichere sau chiar de lemn.
Despre acesti oameni lacomi la câstig se zice nu numai cã sunt niste înselãtori mârsavi, nu numai cã umblã cu ouã de pichere, care sunt cu mult mai tari
decât cele de gãinã, ca sã însele si sã câstige mai multe de cele de gãinã, care sunt mai slabe, ci se crede cã respectivii au foarte mare pãcat si toate ouãle
câstigate în acest chip le vor mânca în cealaltã lume împutite si cu viermi si cu venin.
(S.FI. Marian – „Sãrbãtorile...“)
Obicei de primãvarã strãvechi (persii antici sãrbãtoreau înnoirea anotimpului dãruindu-si ouã colorate, romanii îsi trimeteau unii altora, la ceremoniile zeului Ianus, ouã rosii) oul colorat si încondeiat este la crestini simbolul Mântuitorului reîntors la viatã.
Oul este ales la Pãresimi (în mijlocul Postului Mare) si este fiert si gãtit în Sãptãmâna Patimilor pentru a fi sacrificat (ciocnit si mâncat sacramental) de Pasti, în semn si garantie de renastere.
Ouãle încondeiate (împistrite, împietrite, muncite, necãjite, cu mãrgele, pictate, sãpate, scrise, picurate, împuiate) sunt un obicei popular si religios românesc, care în Moldova si Bucovina a devenit artã.
Ciocnitul ouãlor vopsite (înrosite, încondeiate) e un simbol al jertfei Domnului lisus. Permis numai dupã Noaptea de Înviere si pânã la Înãltarea la Ceruri, sacrificiul se sãvârseste solemn de doi crestini ortodocsi dupã reguli precise: persoana mai în vârstã, de obicei bãrbatul, loveste violent „capul“ oului tinut în mânã de partener în timp ce pronuntã formula cunoscutã „Hristos a Înviat!“ la care i se rãspunde „Adevãrat a Înviat!“ Oul a cãrui coajã a plesnit este primit în dar de cel care l-a spart sau este mâncat sacramental de persoanele care l-au sacrificat. Local, în Transilvania, tatãl familiei jertfeste singur un ou slujit în bisericã în noaptea Învierii, îl curãtã, îl împarte egal la membrii familiei pentru a fi mâncat sacramental. Desi regulile pot varia de la zonã la zonã, respectarea lor este obligatorie: cine are prima loviturã, ce pãrti ale ouãlor sã fie lovite, ciocnitul sã fie „pe luate“, „pe schimbate“, „pe vãzute“, „pe nevãzute“ etc.
Cojile ouãlor sunt aruncate pe Pãmânt pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor sau în apele curgãtoare pentru a da de veste Blajinilor cã a sosit Pastele. De asemenea, se pun în hrana animalelor si pãsãrilor si se pãstreazã pentru vrãji si descântece.
(dupã Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an“)
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#2
Postat 05 April 2010 - 02:30 AM
cellya, la 04 April 2010 - 03:14 PM, a spus:
Eataly, la 04 April 2010 - 05:40 PM, a spus:
OK.
Voi incepe eu un topic nou la tehnici, dupa cum s-a sugerat, dar asta doar dupa ce se ridica lumina sa pot sa fac o fotografie spre exemplificare.
(daca ma apuc sa fac zgomot noaptea - acum tastez cu amortizor - si apuc sa trezesc pe cineva, sarbatoare-nesarbatoare, mi-o iau pe coaja si nu de ou!)
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#3
Postat 05 April 2010 - 03:28 AM
.
.
Ingrediente si ustensile:
oua fierte - cat mai albe
vopsele alimentare - diferite culori
bucati de dantela de bumbac: metraj, bcati din perdele vechi, mileuri rupte, etc.
macrame sau bumbac subtire de mercerie pentru legat
ziare de intins pe masa
cofraje goale de oua.
untdelemn (sau parafina sau slanina)
linguri de metal
tampoane de vata
craticioare mici sau mai bine cutii de conserve golite
ESENTIAL: Suflet curat, cuget voios umplut de anticipata bucurie a Invierii + pruncii din dotare la deprins mestesug si acumulat amintiri.
La obarsie a fost vorba de bucati din maieuri de tip plasa. Cand acestea nu s-au mai gasit, sotiei i-a venit idea sa foloseasca bucati de dantela de bumbac, cumparate la metraj din mercerie. Se cumpara deci cate un metru din dantele de bumbac de diferite modele. Dantele se folosesc multi ani la rand. Ale noastre au deja aceeasi varsata cu familia pe care am format-o acum 21 de ani si mai bine.
Faci semnul Crucii incepator, spui un crestinesc "Doamne, ajuta!" lasi focului politica si pui radioul pe Radio Trinitas. Le povestesti pruncilor cu care te-a binecuvantat Cel de Sus, cum vopseai oua impreuna cu parinti si bunicii tai si i lasi sa te ajute cat mai mult.
Fasiile de dantela se taie in bucati care sa permita mularea lor pe circumferinta oului - transversal sau longitudinal - plus inca 5-6 cm pentru legat.
.
.
Ata pentru legat - ceva mai groscioara, tip macrame - se taie in bucati de 20 cm. Acestea se uda. Astfel, coeficientul de frecare creste dramatic si nu mai e necesar sa facem nod si castigam timp, atat de necesar in incarcata Saptamana Mare.
Ouale, degresate, spalate si fierte cu grija sunt pastrate in apa in care au fiert (noi fara sare) sa ramana fierbinti. Mai suflam in degete in timpul lucrului. Asta e! Se lucreaza la cald.
Vopsele se prepara dupa instructiunile de pe plic in concentratie cat mai intensa si se pastreaza fierbinti pe plite asezate pe focuri date la minim.
Pe masa de lucru langa aragaz se intind in strat gros ziarele care spun numai minciuni.
Oul se ia cu lingura din oala cu apa mentinuta fierbinte, se pune pe masa acoperita, sau pe un carpator de lemn si se infasoara longitudinal - se poate si transversal - cu fasiile de dantela care sunt legate repede cu ata uda, ce doar se infasoara de cateva ori in jurul capetelor libere.
.
.
Se prinde oul de capetele dantelei si se imerseaza partial in prima vopsea. Cateva secunde. Cea de culoare deschisa: Galbenul. Apoi pe alta parte, ramasa inca alba ,in conserva cu vopsea fierbinte rosie. Apoi albastru, verde, etc. Suficient trei patru culori caci se combina intre ele. Se pune oul pe masa cu revista presei etalata si eventual se mai toarna cu o lingurita pe petecele ramase albe, vopseaua care socotesti ca ar da mai bine in configuratia cromatica respectiva. Se lasa legat pe masa cateva minute si in timpul acesta se repta procedura cu urmatoarele zece oua. Ne oprim, mai incalzim vopsele si incepem sa desafasam ouale in ordinea in care am inceput sa le vopsim si cu un tampon de vata muiat usor in untdelemn le dam lustru cat sunt inca fierbinti si se aseaza in cofraj. Excesul de ulei se trage in coaja oului o data cu racirea lui. Parca mai stralucitoare ies frecate traditional cu o bucata de slanina, dar personal, mi se pare ca pastreaza si un iz de afumatura. Dantele folosite se clatesc sumar cu apa rece, se storc foarte bine in pumii manjiti si se refolosesc la urmatoarea transa de oua, deci nu avem nevoie de 80 de fasii de dantela (noi am vopsit oua pentru trei familii si anul acesta) ci doar de 10 -15.
Se reia tehnologia pana mantuiesti treaba si se minuneza odata cu copiii si copilul din tine.
Te mai arzi, mai stropesti pe covor, un copchil mai scapa un ou pe jos. Măcmărfian - pe ăl mai fain. Nu-i nimic trebuie si in drob.
Sarbatori Luminate!
Am sa incerc sa fac doua trei fotografii cand rasare Bunul Soare.
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#4
Postat 05 April 2010 - 08:57 AM
.
.
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#5
Postat 05 April 2010 - 10:47 AM
si ma refer atat la tehnica de vopsire cat si la modul tau inconfundabil de a povesti.
#6
Postat 05 April 2010 - 12:01 PM
Nici nu m-as fi gandit ca au fost facute cu bucati de dantela!
Sincer ,am crezut ca au fost facute cu ceara.
Oricum sunt destul de migaloase,... dar e o placere sa privesti dansul culorilor,
Maestre esti unic si forumu` ar fi de 100 de ori mai sarac fara de tine.
Multa sanatate si toate cele bune Mamei si Sotiei
#7
Postat 05 April 2010 - 12:03 PM
............
Aici in Portugalia nu se vopsesc oua de Paste, ei cumpara fel de fel de arahide invelite in zahar colorat si eventual oua de ciocolata in ambalaje colorate. La inceput ii ceream mamei mele sa-mi trimita vopsele din Romania, dar era greu fiindca de multe ori nu coincid datele si nu se gasea vopsea. Asa ca a trebuit sa improvizez, din fericire am descoperit pe net tehnica de vopsire cu hartie creponata, o tehnica foarte rapida. N-am imagini pas cu pas, din pacate de abia azi am descoperit subiectul acesta, insa am sa descriu cum se face:
- cumparam hartie creponata de diverse culori, sa fie cat mai tipatoare/tari
- cumparam o sticla cu otet de vin, din cel mai tare si ieftin
- neaparat sa aveti manusi din acelea fine, tip chirurgical
- se pun la fiert ouale
- se taie hartia fasii (eu am taiat de cca 10 cm latime si vreo 40 cm lungime - cat latimea hartiei creponate, astfel incat sa se poata inveli bine oul), cate oua atatea fasii
- pe masa de lucru se pun straturi de ziare vechi pentru protectie, cel putzin 3-4 straturi
- eu pun si o tavita de aceea de PVC (pe care-s puse carnurile ori mezelurile gata feliate) pe care apoi o arunc
- se aduc ouale fierbinti, in apa fierbinte in care au fiert
- se pun manusile si se destupa sticla de otet
- eu incep cu culorile deschise
- cu o lingura pescuiti din cratita oul fierbinte atentie sa nu va ardeti, il stropiti cu otet (deasupra tavitei de PVC), il inveliti rapid cu fasia de hartie creponata, odata invelit imbibati din nou cu otet (tot deasupra tavitei) si strangeti in maini oul in asa fel incat hartia sa cuprinda oul pe toate partile apoi il lasati la uscat pe hartie absorbanta sau pe ziare
- la fiecare schimbare de culoare sa va spalati pe mani cu manusile puse
- ouale invelite asa se lasa cam o ora, pana se racesc, apoi tot cu manusile puse le curatati de hartie si le ungeti cu slanina ori ulei, ca sa straluceasca.
- atentie la maini, la mobila si la stropii de vopsea, sunt pigmenti tari, odata patate ies greu.
....................
Ouale vopsite de mine anul acesta au iesit asa:
#8
Postat 05 April 2010 - 01:14 PM
laura_lala, la 05 April 2010 - 12:03 PM, a spus:
Am auzit de asa ceva insa nu cunosteam detalii.
Multumim mult
La anul pe vremea asta, trebuie neaparat recitit topicul, cu ce se va mai colecta pe aici, inainte de a ne apuca de treaba. Astfel putem sa ne mai diversificam.
Din pacate anul acesta:
"Ne vom îngheplini aşedar misiugnea şi vă vom face o prelejere ghespre comeată.
Şcolarul Ionescu: Apoi, a trecut...
Profesorul (aspru): Nu fă larmă, spurcăciune!... Silenţium şi atenţiune, că-z intrăm în makerie!"
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#9
Postat 05 April 2010 - 01:40 PM
W Mamadeus Paparotti, la 05 April 2010 - 01:14 PM, a spus:
laura_lala, la 05 April 2010 - 12:03 PM, a spus:
Am auzit de asa ceva insa nu cunosteam detalii.
Multumim mult
La anul pe vremea asta, trebuie neaparat recitit topicul, cu ce se va mai colecta pe aici, inainte de a ne apuca de treaba. Astfel putem sa ne mai diversificam.
Din pacate anul acesta:
"Ne vom îngheplini aşedar misiugnea şi vă vom face o prelejere ghespre comeată.
Şcolarul Ionescu: Apoi, a trecut...
Profesorul (aspru): Nu fă larmă, spurcăciune!... Silenţium şi atenţiune, că-z intrăm în makerie!"
Cred ca prin anumite zone ale tarii se mai vopsesc oua si dupa Paste.
Oricum am vazut asa multe oua vopsite frumoase pe la diverse topice, ar fi bine sa vina fetele sa ne zica si metoda lor. Cum zisesi si tu, cu cat mai divers topicul, cu atat mai bine!
#10
Postat 05 April 2010 - 03:31 PM
Vopseaua e cea clasica nu? de la noi? cu apa fierbinte?
Ca aici eu gasesc doar cu apa rece, sunt niste pastilute nemtesti.
Eu cu hartie creponata am incercat acum vreo doi ani si nu mi-au iesit.Nu stiu daca de vina a fost hartia creponata de aici, sau...eu! Laura, frumoase ouale tale!
#11
Postat 05 April 2010 - 06:59 PM
Am vopsit si eu oua dar felul in care le-am facut nu a avut nimic traditional...rezultatul au fost doar oua rosii fara nici o incarcatura emotionala. pe la mine nu gasesc vopsele alimentare, asa ca am folosit culori acrilice. am dat doua "maini" ca asa m-a sfatuit domnul de la care am cumparat culorile. sec, rapid, procedeu aproape "industrial"...
noroc ca am gatit mancaruri traditionale, si am recreat in felul acesta atmosfera de Pasti.
multam fain pentru topic!
Laura si ale tale sunt tare frumoase! Am incercat si eu anul trecut cu hartie creponata dar mi-au iesit cam uratele, si am si zangalit bucataria rau...
#12
Postat 07 April 2010 - 01:31 PM
cu siguranta voi incerca sa fac "oua bibilite" mai ales ca am ceva dantela in casa, nu strica sa incerc.
#13
Postat 07 April 2010 - 03:07 PM
cellya, la 07 April 2010 - 01:31 PM, a spus:
cu siguranta voi incerca sa fac "oua bibilite" mai ales ca am ceva dantela in casa, nu strica sa incerc.
Hai, sa-l lasam deoparte pe "domnule". Excelenta, Alteta, sau Serenissime mai merg
Am vazut la semnatura, ca fetita ta merge pe doi ani. De acum incep momentele vesnicelor mirari si a magiei pentru ea si pentru toti copiii, iar ouale vopsite au o incarcatura magica. Chiar daca copiii nostri sunt mari (si unii plecati de-acasa ) copilul din noi inca tresare.
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#14
Postat 07 April 2010 - 04:57 PM
MamadeusPaparotti am admirat toata procesiunea de vopsit oua , foarte interesant modul asta de vopsire . Stiu cum voi vopsi ouale pentru Pastele de anul viitor , imi voi lua special dantela , din timp , sa fac si eu cu fetele mele ceva deosebit ... Amintirile acestea sunt foarte importante , asa cum zici , pentru mai tarziu ...
Si cele cu hartie creponata mi-au placut .
Ale mele anul asta au fost toate rosii , facute cu vopsea din pliculet , carmin parca . Am luat si ceva vopsea sidefata cica , o mare porcarie , n-au iesit faine si le-am dat toate prin vopsea rosie ...
#15
Postat 07 April 2010 - 07:21 PM
Eu am luat anul acesta vopsea "la rece ".
Asa ca am spalat-degresat bine ouale cu un buretel
Le-am fiert 12 minute in apa cu sare.Nu mai mult,ca fac apoi inelul acela violet verzui intre galbenus si albus.
Am dizolvat vopselele in borcan cu apa si otet si am cufundat ouale caldute in ele.
Le-am pus la uscat in cofraje.
Toti membrii familiei au trebuit sa-si demonstreze talentul,cu ajutorul unui creion cu
acid lactic,pe care l-am cumparat impreuna cu vopseaua.
La final le-am lustruit cu putin ulei,si .....GATA !
Anul trecut le-am vopsit cu frunze,dupa bine cunoscuta metoda cu ciorapul.
http://povesticulinare.blogspot.com/
#16
Postat 07 April 2010 - 11:47 PM
W Mamadeus Paparotti, la 07 April 2010 - 03:07 PM, a spus:
cellya, la 07 April 2010 - 01:31 PM, a spus:
cu siguranta voi incerca sa fac "oua bibilite" mai ales ca am ceva dantela in casa, nu strica sa incerc.
Hai, sa-l lasam deoparte pe "domnule". Excelenta, Alteta, sau Serenissime mai merg
)))) nu mai zic defel. le las pe toate deoparte si zic simplu"Sefu' ", cum am vazut la restul lumii
Citeaza
bucuria ei cea mai mare a fost sa le ..sparga .ar fi luat tot cosuletul de oua )))
ma gandesc ca de-acum inainte, atunci cand va avea un ou in mana(ca-mi cere INSISTENT "ous" -asa zice ea), va vrea sa dea "cioc" . ufff vedem noi ce va iesi.
prima incercare de-a face oua cu dantela, ar putea fi acum, de Pastele Blajinilor - o traditie din zona in care locuiesc acum.la 1 saptamana dupa Paste, se vopsesc iar oua, se fac cozonaci, pasca, eventual si ceva aperitive, suc/vin ...se umple cosurile cu de toate si se merge la morminte, unde preotii ii pomenesc pe cei trecuti pe pomelnicul nostru, apoi impartim din toate bucatele celor sarmani.
#17
Postat 08 April 2010 - 12:12 AM
Citeaza
Asa ca am spalat-degresat bine ouale cu un buretel
Le-am fiert 12 minute in apa cu sare.Nu mai mult,ca fac apoi inelul acela violet verzui intre galbenus si albus.
Am dizolvat vopselele in borcan cu apa si otet si am cufundat ouale caldute in ele.
Le-am pus la uscat in cofraje.
Toti membrii familiei au trebuit sa-si demonstreze talentul,cu ajutorul unui
La final le-am lustruit cu putin ulei,si .....GATA !
uite ca de creionul asta nici nu auzisem, nici n-am vazut asa ceva prin magazine. s-a notat !
#18
Postat 18 April 2011 - 03:13 PM
Ati cumparat ouale?
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#19
Postat 19 April 2011 - 02:12 PM
W Mamadeus Paparotti, la 18 April 2011 - 03:13 PM, a spus:
Ati cumparat ouale?
Anul acesta noi, adica eu si barbatu', suntem orfani de Paste, familia mea e in Romania, familia sa e plecata intr-o minivacanta in nordul Portugaliei. M-am gandit ca n-o sa pregatesc nimic , insa pe zi ce trece parca inclin sa fac din cele traditionale (romanesti ), inclusiv sa vopsesc oua.
Acu' sunt in studiu sa vad la ce retete ma atrag mai mult.
#20
Postat 22 April 2011 - 03:08 PM
Oua de Paste, lotul 2011:
Putzine ca suntem doar doi.