Eu am avut ocazia sa vad ceva minunat, cu multi ani în urma.
Un bebelus pe pat, dormea linistit somnul lui bebelicesc. Un motan mare se apropie de pat, merge cumva teshit (nu ca la vînatoare, ci asa foarte atent ca si cum acolo unde intentiona el sa ajunga e o bomba si el tre' sa mearga pe vîrful gherutelor sa nu faca nici cel mai mic zgomot, sa nu produca nici cea mai mica adiere de vînt) spre pat. De pe coltul patului, cu gîtul întins, încerca sa vada ce este înconjurat de perne, ce-o fi acolo în mijloc? Ridica capul, îl cobora 'napoi, îl misca ca un kakadu dansator. Totodata se deplasa spre centrul patului, dar în cea mai lenta reluare. Odata ajuns lînga bebelusul înconjurat de perne, a început sa miroase în aer, "inhala" de la distanta. În somn, bebele s-a miscat putin. De pe loc a sarit mai încolo fara a face pasi, la fel de silentios cum mergea. Apoi iar s-a apropiat si mirosit, s-a învîrtit în jur, l-a benoclat din toate unghiurile, apoi a început a se uita împrejur, la bebe, iar împrejur - de parca se întreba... " cine o fi puiul asta de om? l-o fi uitat careva aici?" S-a asezat lînga bebe, l-a urmartit atent-atent, îi urmarea fiecare respiratie, daca misca un degetel, motanul tresarea, se uita holbat la bebe, apoi împrejur sa vada daca mai vede cineva, sau sa anunte " s-a miscat!" ... În acele momente ma întrebam ce este în capul lui felinesc?
Pîna la urma a obosit de atîta privit si s-a întins. Cu fiecare minut era tot mai relaxat, se întindea tot mai mult, iar în final era alungit lînga bebe. Cu toate ca parea relaxat, era de fapt foarte atent înca... sa nu cumva sa atinga o musca, mica fiinta
Motanul nu vazuse niciodata un bebe, în cei doi ani pe care-i avea. Era un motanoi "înfiorator" de mare, iubaret, dar se juca destul de agresiv de fel, datorita naturii (nascut de o felina domestica de la curtea unui taran, conceput cu un felin salbatic de la marginea padurii). Cu toate astea, la vazul bebelusului era emotionat si de la un minut la altul a dezvoltat un instinct protectiv.
Din ziua în care m-am nascut, am trait primii ani din viata cu pisica bunicii la cap, pe post de cushma
_____________________
Asta nu înseamna ca puteti lasa un bebe nesupravegheat, în preajma unei pisici. La urma urmei si cea mai blînda felina e un animal. Nu se stie cum reactioneaza cînd vede o musca sau un tîntar de exemplu. Cu Sam în jur, se lasa cu zgîrieturi daca tîntarul binevoieste a se hrani din mine, cu ghivece sparte daca e pe geam, cu flori rupte, figurine sparte... stiti voi