Ajutor
Ca ador supele cremuite, stiti deja. Ca nu ma satur de supe creme de dovleac, v-ati prins demult. Dar cum iubesc supa de rosii, nu cred ca stiti. Este supa copilariei mele. La noi acasa, supa de rosii nu era trecuta în meniu, ca de altfel multe alte supe. Singura supa pe care o facea mama, era supa de pui cu taitei sau galuste. Este adevarat ca niciodata nu am mîncat supa de pui mai buna decît cea facuta de ea! Ciorbe si borsuri facea, dar si astea de gura lui tata. Daca ar fi fost dupa ea, am fi mîncat doar carne cu carne 
...iar deviez.
Supa de rosii, am întîlnit-o la gradinita. Cît tinea sezonul rosiilor, o primeam des pe masutele noastre, si mare ne era fericirea. Eu am mai prins vremurile bune ( '75-'79 ), cînd gradinitele de la tara, în afara faptului ca erau foarte bine dotate din toate punctele de vedere, mai aveau si bucatarese de exceptie, iar meniurile erau bogate si variate, si se gatea fara vegeta si delikat
Nu va mai ametesc cu trecutul si melancolia care ma înfasoara, ci trec la reteta mea. Una din ele. Una din cele preferate.
Ingrediente:
Nu se putea sa am rosii adevarate, rasfatate de soarele din gradina mamei mele, si sa nu fac supica asta delicioasa! Pentru ca aceste rosii au o aroma deosebita, nu am mai încurcat supa cu verdeturi si nici prea multe arome. Bineînteles ca în loc de apa puteti folosi o supa vegetala sau chiar de pui. Asta fac eu, daca rosiile nu sînt atît de bune, sau daca pofta intervine în afara sezonului. Puteti aroma supa cu diverse verdeturi, si o puteti condimenta cu ce doriti. Eu am vrut sa simt dulceata tomatelor, prospetimea si aroma aceea care nu o întîlnesc des. Aici starletele:
Am spalat si curatat legumele.
Cepele le-am taiat în patru, morcovii în bucati, iar radacina de patrunjel în trei.
Am sotat legumele si frunzele de dafin în ceva ulei, pîna au început a prinde culoare.
Am adaugat rosiile si am mai amestecat vreo 2-3 minute pîna am adaugat apa.
Am presarat zaharul, care are rolul de a stabiliza balanta dintre dulce si acrisor,
si am lasat la fiert pîna s-au descompus rosiile. Vreo 20 de minute.
Am îndepartat radacina de patrunjel si frunzele de dafin,
si am macinat supa cu mixerul vertical.
Am condimentat cu sare si piper dupa gust,
si am mai lasat sa traga un clocot de cîteva minute.
Condimentata la sfîrsit, supa îsi pastreaza culoarea vie.
În timp ce supa clocotea usor, am fiert o mînuta de paste maruntele. Risoni de la Barilla. Dupa ce au fiert, i-am strecurat de apa si i-am amestecat cu o lingurita de ulei de masline. Asa nu se mai lipesc, si se pot servi individual la supa. Cine doreste, se serveste. Si pentru ca mi-am amintit de oala primita cadou, de la o matusa tare draga mie, am hoatarît sa servesc supa în ea. A fost o atractie! Multumesc, matusa Margareta!Ne-ai înveselit masa, ne-ai facut sa zîmbim cu gura pîna la urechi, amintindu-ne de povestile tale minunate! Esti o scumpa, si ne este dor de tine !
Pofta buna!
...iar deviez.Supa de rosii, am întîlnit-o la gradinita. Cît tinea sezonul rosiilor, o primeam des pe masutele noastre, si mare ne era fericirea. Eu am mai prins vremurile bune ( '75-'79 ), cînd gradinitele de la tara, în afara faptului ca erau foarte bine dotate din toate punctele de vedere, mai aveau si bucatarese de exceptie, iar meniurile erau bogate si variate, si se gatea fara vegeta si delikat
Nu va mai ametesc cu trecutul si melancolia care ma înfasoara, ci trec la reteta mea. Una din ele. Una din cele preferate.Ingrediente:
- 3 rosii mari (1600 g masa neta)
- 4-500 ml apa
- 3 cepe violet
- 3 morcoviori
- 1 radacina de patrunjel
- 3 frunze de dafin, proaspete
- 2 linguri ulei
- 1 lingurita zahar
- sare, piper
- 1 mînuta de paste maruntele (optional)
Nu se putea sa am rosii adevarate, rasfatate de soarele din gradina mamei mele, si sa nu fac supica asta delicioasa! Pentru ca aceste rosii au o aroma deosebita, nu am mai încurcat supa cu verdeturi si nici prea multe arome. Bineînteles ca în loc de apa puteti folosi o supa vegetala sau chiar de pui. Asta fac eu, daca rosiile nu sînt atît de bune, sau daca pofta intervine în afara sezonului. Puteti aroma supa cu diverse verdeturi, si o puteti condimenta cu ce doriti. Eu am vrut sa simt dulceata tomatelor, prospetimea si aroma aceea care nu o întîlnesc des. Aici starletele:
Am spalat si curatat legumele.
Cepele le-am taiat în patru, morcovii în bucati, iar radacina de patrunjel în trei.
Am sotat legumele si frunzele de dafin în ceva ulei, pîna au început a prinde culoare.
Am adaugat rosiile si am mai amestecat vreo 2-3 minute pîna am adaugat apa.
Am presarat zaharul, care are rolul de a stabiliza balanta dintre dulce si acrisor,
si am lasat la fiert pîna s-au descompus rosiile. Vreo 20 de minute.
Am îndepartat radacina de patrunjel si frunzele de dafin,
si am macinat supa cu mixerul vertical.
Am condimentat cu sare si piper dupa gust,
si am mai lasat sa traga un clocot de cîteva minute.
Condimentata la sfîrsit, supa îsi pastreaza culoarea vie.
În timp ce supa clocotea usor, am fiert o mînuta de paste maruntele. Risoni de la Barilla. Dupa ce au fiert, i-am strecurat de apa si i-am amestecat cu o lingurita de ulei de masline. Asa nu se mai lipesc, si se pot servi individual la supa. Cine doreste, se serveste. Si pentru ca mi-am amintit de oala primita cadou, de la o matusa tare draga mie, am hoatarît sa servesc supa în ea. A fost o atractie! Multumesc, matusa Margareta!Ne-ai înveselit masa, ne-ai facut sa zîmbim cu gura pîna la urechi, amintindu-ne de povestile tale minunate! Esti o scumpa, si ne este dor de tine !
Pofta buna!
abia astept.
... din Spania ! 
