Ajutor
Luni aveam chef să fac ceva dulce și eram încă indecisă între 2-3 opțiuni când am scăpat telefonul în apă, am scăpat din mână confecția de ouă (s-au spart toate)... Vă asigur că orice vroiam eu să fac ieșea pe dos. Pentru siguranță am plecat din bucătărie, mai lipsea doar să dau foc la casă.
Marți tot mai trăgeam o speranță să resuscitez bietul telefon... Nimic de făcut! A murit! Nu prea mai aveam chef de nimic...
Miercuri am îngropat cu calm orice speranță de a reanima telefonul și mi-am adus aminte că aveam chef de dulce. Toate bune și frumoase dar aveam de făcut 3 mașini de spălat așa că nu aveam nici o posibilitate să pornesc cuptorul. Concluzie logică: dulce fără cuptor.
Am cotrobăit prin frigider și am găsit mascarpone și smântână pentru frișcă. Problema rezolvată din punctul meu de vedere, daaaar cum nu sunt singura care mănâncă a trebuit să mă gândesc și la un blat.
Săptămâna trecută răsfoiam o revistă și mi-am adus aminte de un blat care putea fi adaptat la Monti.
Ingrediente:
200g ciocolată min 72% cacao
200g migdale macinate (nu făină)
Smântână dulce (am desfăcut cutia de 200ml și am pus cât a fost nevoie, oricum nu toată cutia)
Ingredientele din revistă nu prea erau Monti dar dacă vreți o scriu pentru cine vrea.
Am topit ciocolata cu smântâna la foc mic. Când am fost sigură că toată ciocolata era topită bine am luat crăticioara de pe foc și am amestecat migdalele macinate.
Am pregătit o formă de tort și am îmbrăcat-o cu hârtie de copt.
Am turnat plastilina de ciocolată și migdale, după care am compactat bine cu lingura (sau mânuța).
Se dă la rece pentru o oră.
M-am apucat de altă treabă și după vreo jumătate de oră m-am apucat de cremă.
Nimic mai simplu... Într-un castron punem 500g mascarpone și 500g smântână pentru frișcă. Punem mixerul în funcțiune și montăm bine. Între timp mi-a venit o idee: făcusem cu ceva timp înainte crocante de migdale. Îmi rămăsese un pic așa că l-am făcut bucățele cu cuțitul.
După ce am terminat de montat frișca cu mascarpone am adăugat migdalele caramelate (tăiate bucățele).
Am turnat totul peste blatul ciocolatos și la frigider cu tortul, nu de alta dar trebuia să mă întorc la muncă.
Și uite așa am încropit un dulce fără nume... Doritori să-l boteze?
Am făcut câteva poze cu râșnița de telefon ce am găsit prin casă... Sper să se vadă cât de cât decent.
Perfect! Simplu și rapid! Eu și Giulia două fete fericite... Mara s-a uitat suspect și s-a dus să-și mănânce bomboanele ei.
