La multi ani, cu sanatate si bucurie in casele voastre!
Am auzit strigaturile dar zau! dac-am putut sa va zic vreo doua mai devreme de-acu'.
Adica de aruncat un ochi, da! mai citeam, ziceam sa ajung la zi si dupa aia sa zic si io ceva, da' nu mai reuseam, lipsa cronica de timp.
Am avut un an amestecat, cu multe, daca stau si ma gandesc - preponderent bune, dar greu, alambicat, cu multa munca, mereu pe fuga, cu o oboseala cronica instalata in oasele mele batrane. Pana pe la jumatea anului fu cum fu, dar dupa aia toate s-au precipitat. Stiti ca am avut nunta cu fi-miu si oricate sarcini ai delega, tot tb sa te implici, ca altfel dai chix. Apropierea nuntii a coincis cu o perioada extrem de grea la birou, adica asa, peste noapte, colega mea perfecta s-a hotarat sa se pensioneze anticipat, si am stat aproape 4 luni singura la birou, cu sarcinile ei preluate si cu doua inventare mari pe cap - cine lucreaza conta stie ce inseamna inventarieri anuale la 6 gestiuni mari plus custodii!!! F greu mi-a fost! Pana s-au hotarat sa angajeze, va zic drept, mi-au iesit peri albi!
Totul s-a suprapus peste vara torida care pe mine ma termina psihic, astfel ca toamna m-a gasit sleita si la sfarsitul lui octombrie cu o colega noua care n-avea decat experienta bancara. Mai bine le faceam eu pe toate decat sa le fac pe toate si sa mai si explic unui newbie tot alfabetul.
Concediul a fost pe sponci, cate 2-3 zile lipite unui we, plimbarile externe imposibil de efectuat, dar omul asa de mult si-a dorit sa plecam totusi undeva, incat in decembrie le-am ingramadit pe toate, extern-intern, alt prilej de oboseala, dar n-am vrut sa-i stric lui cheful. Eu n-as fi vrut decat sa zac si sa ma pregatesc cat de cat de sarbatori, dar n-a fost chip! Asa ca n-am bifat decat cadouri ptr apropiati luate din preumblari si noroc c-a venit mama la mine si a prestat o oala de sarmale, in rest doar fripturi la jar, ca nici sa m-apropii de aragaz nu am avut timp. Va imaginati ca am trecut un Craciun si-un revelion fara macar un dulce facut in casa? N-as fi crezut sa mi se intample asta vreodata!
Cu sala...cu sala s-a intamplat ca in septembrie sa-mi expire abonamentul anual si cand eram pregatita sa-l reinnoiesc - urata surpriza!- aflu ca antrenorul meu preferat si potrivit, totodata, a plecat la un job in Bucuresti. Deja aveam niste dureri la articulatiile de la degetele picioarelor, simteam nevoia unei pauze, iar la programul extrem de in forta al celorlalti nu am avut curaj sa ma inscriu. Ceea ce faceam inainte cu C era potrivit varstei si starii mele fizice, cei care au ramas nu fac decat ptr persoane f tinere si cu o stare fizica excelenta. Venea si nunta, munca la birou ma extenuase, asa ca am luat o pauza cam mare, care dureaza pana in zilele noastre

chestie pe care tb neaparat s-o indrept si nu stiu cum. Adica as vrea o miscare gen cursuri de dans, ceva care sa ma si relaxeze. Tb neaparat ptr ca niste kg s-au depozitat mai repede decat as fi crezut vreodata ca se mai poate, iar rezistenta si tonusul fizic se pierd imediat ce abandonezi miscarea regulata. Mda!
Sfarsitul de an ne-a gasit cu doua belele pe cap, adica s-a stricat si centrala, si masina de spalat, aproape simultan ambele, chestie care m-a depresat teribil, mai ales ca zilele astea nu misca nimeni ptr nimic! Asa ca omul a luat taurul de coarne si pe 30dec seara, a cumparat o centrala SH care avea panoul electronic functional - ca asta era buba - si impreuna cu fi-miu au demontat si montat la loc magaoaia. Va zic drept, imi tremurau anticipat toate cele la gandul de-a sta in frig, dar cred ca omului si mai tare de s-a inhamat la asa ceva, in conditii de experienta zero - el e inginer da'n alta specialitate. Ma rog, dupa prima reusita au prins curaj, s-au gandit ei ca ar mai tb facut cate ceva, drept ptr care au mai demontat-o si montat-o inca de doua ori. Eu n-am mai rezistat cu nervii nervosi, mi-era frica sa n-o strice iar, asa ca m-am incuiat cu Raluca, nora mea

, in dormitor si n-am mai iesit decat cand ne-au asigurat ca e totul functional.
Intre timp mi s-au rupt si ochelarii, iar cealalta pereche e la birou, dar deja asta nici nu mai conteaza pe langa celelalte, incerc sa fiu zen, sa fiu zen-zen!
As putea sa va mai zic multe inca, dar zau ca mi-e rusine, tac un an si-acum va impui capul cu prostiile mele.
Hai va pup, glorie, alea-alea, stiti voi!
Sper sa ma mai linistesc si sa ne mai intalnim pe-aici.