[Alexandru]

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

[petunie]

Carmella, la 22 February 2011 - 05:07 PM, a spus:

Baligi

Mersi

Alexandru, la 22 February 2011 - 05:14 PM, a spus:

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

Sarmanii cei ce cumpara iaurt

[Maya]

Mai dar ce ati mai filosofat pe aici.

Ciupercile cresc în hale întunecate pe un substrat format din paie de secara si grîu,baligar de cal si gainat,germeni de malţ si ghips!
Acest amestec trebuie încalzit la 63,8 °C,apoi racorit si semanat.În cîteva saptamîni se pot recolta ciupercile/champignons.Temperatura este foarte importanta.Daca din greseala se încalzeste substratul la 64°C,ies ciuperci de amoniac...yuk

[Daniella]

Alexandru, la 22 February 2011 - 05:14 PM, a spus:

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

si daca vezi un cetatean cu o singura galeata?

[moatza]

Maya, la 22 February 2011 - 06:19 PM, a spus:

Mai dar ce ati mai filosofat pe aici.

Ciupercile cresc în hale întunecate pe un substrat format din paie de secara si grîu,baligar de cal si gainat,germeni de malţ si ghips!
Acest amestec trebuie încalzit la 63,8 °C,apoi racorit si semanat.În cîteva saptamîni se pot recolta ciupercile/champignons.Temperatura este foarte importanta.Daca din greseala se încalzeste substratul la 64°C,ies ciuperci de amoniac...yuk

eu am vazut o ciupercarie dezvoltata pe saci. sacii erau umpluti cu compost si apoi suspendati de grinzile tavanului. inainte de asta intepau/gaureau sacii si-i insamantau cu micelii. ciupercile "infloreau" pe toata suprafata sacului.
iar inainte de '90, erau destui care cresteau ciuperci pe buturugi tratate, in boxa, la racoare si intuneric.

[Maya]

moatza, la 22 February 2011 - 08:59 PM, a spus:

Maya, la 22 February 2011 - 06:19 PM, a spus:

Mai dar ce ati mai filosofat pe aici.

Ciupercile cresc în hale întunecate pe un substrat format din paie de secara si grîu,baligar de cal si gainat,germeni de malţ si ghips!
Acest amestec trebuie încalzit la 63,8 °C,apoi racorit si semanat.În cîteva saptamîni se pot recolta ciupercile/champignons.Temperatura este foarte importanta.Daca din greseala se încalzeste substratul la 64°C,ies ciuperci de amoniac...yuk

eu am vazut o ciupercarie dezvoltata pe saci. sacii erau umpluti cu compost si apoi suspendati de grinzile tavanului. inainte de asta intepau/gaureau sacii si-i insamantau cu micelii. ciupercile "infloreau" pe toata suprafata sacului.
iar inainte de '90, erau destui care cresteau ciuperci pe buturugi tratate, in boxa, la racoare si intuneric.

Ei asta asa de frumusete.Banuiesc ca in cantitati industriale nu se renteaza metoda cu sacii sau pe buturugi.Prea multa munca.Eu vorbeam de metoda simpla si eficienta

[Alexandru]

Bun, eu cu rahatul, nu ca am o relaie fuzionala, departe de mine, dar nici nu închid ochii, face parte din viata noastra.
De fiecare data cînd traversez Belgia, am asa, ca un parfum îngrijorator în nari, poate vine de la exploatarile de sfecla, îmi zic.
Dar stiu precis ca în Asia de Sud-Est, cetatenii golesc buda proprie pe cîmpii ca sa le îngrase, înainte sa semene orezul.
Ei si? N-am sa mai manînc orez? Aiurea!

[Lapona Enigel]

Alexandru, la 22 February 2011 - 05:14 PM, a spus:

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

In acest caz te sfatuiesc sa nu vizitezi Germania in perioada de primavara cand pe camp taranii imprastie cu tractorul tone de balegar si pute de te-ndoaie! Mais autrement, interesant subiect

[Alexandru]

Lapona Enigel, la 22 February 2011 - 10:33 PM, a spus:

Alexandru, la 22 February 2011 - 05:14 PM, a spus:

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

In acest caz te sfatuiesc sa nu vizitezi Germania in perioada de primavara cand pe camp taranii imprastie cu tractorul tone de balegar si pute de te-ndoaie! Mais autrement, interesant subiect

Ah, c'etait ça?

[Lapona Enigel]

Ah oui, t'as raison, ta nature, je l'avais oubliée, moi.

[dragos]

Alexandru, la 22 February 2011 - 04:42 PM, a spus:

Si cum naiba carau galeata pîna acasa? În autobuz? În masina? Pe jos?
Parca aud amabilitatile : "Buna ziua vecine, vad ca mi-ai iesit cu plin"

Pai... unii sunt cu masina, altii pe bicicleta, altii cu transportul in comun. La cat put unii olandezi, cacatul de elefant e parfum. Oricum, se pare ca cacatul e deja ambalat intr-o punga de plastic bine stransa la gura si apoi e bagata punga in galetusa.

Cand oi mai merge pe-acolo o sa iau si io si o sa va dau detalii. Parc-o si vaz pe chiftea... Papa, tu est dégueulasse!
Nu de alta da', mai demult, tot m-a prezentat chifteaua unei invatatoare de la scoala pe care o frecventeaza. C'est mon papa. Il fait des chauses dégueulasse.

[Daniella]

Alexandru, la 22 February 2011 - 10:32 PM, a spus:

Bun, eu cu rahatul, nu ca am o relaie fuzionala, departe de mine, dar nici nu închid ochii, face parte din viata noastra.
De fiecare data cînd traversez Belgia, am asa, ca un parfum îngrijorator în nari, poate vine de la exploatarile de sfecla, îmi zic.
Dar stiu precis ca în Asia de Sud-Est, cetatenii golesc buda proprie pe cîmpii ca sa le îngrase, înainte sa semene orezul.
Ei si? N-am sa mai manînc orez? Aiurea!

asa am auzit si eu cu orezariile! precis nu stiu, am preferat sa ma prefac ca nu cred
oare sa amintesc ca unii fac tratamente "naturiste" cu urina si excremente proprii?
in orice caz, vad ca topicul are succes

[Mutti]

dragos, la 22 February 2011 - 11:48 PM, a spus:

Alexandru, la 22 February 2011 - 04:42 PM, a spus:

Si cum naiba carau galeata pîna acasa? În autobuz? În masina? Pe jos?
Parca aud amabilitatile : "Buna ziua vecine, vad ca mi-ai iesit cu plin"

Pai... unii sunt cu masina, altii pe bicicleta, altii cu transportul in comun. La cat put unii olandezi, cacatul de elefant e parfum. Oricum, se pare ca cacatul e deja ambalat intr-o punga de plastic bine stransa la gura si apoi e bagata punga in galetusa.

Cand oi mai merge pe-acolo o sa iau si io si o sa va dau detalii. Parc-o si vaz pe chiftea... Papa, tu est dégueulasse!
Nu de alta da', mai demult, tot m-a prezentat chifteaua unei invatatoare de la scoala pe care o frecventeaza. C'est mon papa. Il fait des chauses dégueulasse.

pupam chifteaua

[W Mamadeus Paparotti]

Bă, legarilor!

[KikenHana]

Permiteti sa intervin cu detalii tehnice privind cultura sampinionului . In orice caz, e o afacere foarte profitabila...

PREGATIREA COMPOSTULUIPENTRU CIUPERCA Agaricus bisporus
In tara noastra, pentru cultura ciupercii Agaricusbisporus (ciuperca de balegar sau sampinion) se aplica trei tehnologii decultura: clasica sau in sistem gospodaresc, semiintensiva si intensiva (insistem industrial).
Indiferent de tehnologia de cultura aplicata, estenevoie de un spatiu special construit sau deja existent, caruia i se aplica uneleamenajari, la indemâna cultivatorului.
Pregatirea compostului reprezinta o verigatehnologica importanta pentru reusita culturii ciupercilor.

Pentru a obtine un compost de buna calitate,materiile prime si auxiliare folosite trebuie sa indeplineasca anumiteconditii, dupa cum urmeaza:



Materii prime, de baza
- paie de grâu, orz, orez - sa nu fie putrede saumucegaite;
- gunoiul de cal cu asternut de paie - fermentatproaspat, de maximum o luna, fara alte reziduuri;
- gunoiul de pasari pe suport solid (paie, rumegussau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui)
- fara reziduuri animaliere, cioburi, deseuripetroliere etc.;
- gunoi de porc - sa fie uscat.

Materii auxiliare
In functie de reteta de compost utilizata, seadauga urmatoarele materii auxiliare:
- ipsos (utilizat in constructii);
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat deamoniu sau uree tehnica)
- malt (de la fabricile de bere);
- sulfat de cupru (piatra vânata).

Reteta de compost nr. 1 clasica.
Pentru o tona de compost sunt necesare: 500 kggunoi de cal, pe suport de paie (din care paie 70-75% si dejectii 25-30%),ipsos 25 kg, superfosfat 6-7 kg, sulfat de amoniu 7-8 kg.

Reteta nr. 2 (compost mixt)
Pentru o tona de compost: gunoi de porc, uscat -250 kg, gunoi de pasari, uscat - 100 kg, paie de grâu - 150 kg, uree tehnica -2 kg, ipsos - 24 kg.

Reteta nr 3. (compost sintetic)
Pentru o tona de compost: paie 350 kg, gunoi depasari 150 kg, malt 10 kg, uree tehnica 1 kg, ipsos 15 kg.
Calculul necesarului de compost se face in functiede capacitatea ciupercariei, cu mentiunea ca pe un m? este necesara o cantitatede 80-100 kg compost pregatit pentru insamântare.
In cazul unei ciupercarii cu suprafata de culturade 34 m?, va fi necesara o cantitate de compost de 2,7-3,4 tone.
Pentru a obtine 3 tone compost dupa reteta clasica(nr.1), se porneste la lucru cu 1,5-2 t gunoi de cal pe suport de paie.
Pentru suprafete mici de cultura, care necesita sicantitati reduse de compost, se recomanda sa nu se pregateasca sub o tona,intrucât, intr-o cantitate mica de compost nu se produce ridicarea temperaturiinecesara compostarii si pasteurizarii naturale (55-72°C) si nu se declanseazanici procesele de fermentare datorate unor microorganisme utile.

Fazele pregatirii compostului
Aceasta operatie se executa sub un sopron, halaetc.

Compostarea anaeroba:
Prima faza, preinmuierea(udarea) are loc in lipsa aerului.
Gunoiul de cal se asaza pe o suprafata betonata,tasat, in straturi succesive de câte 40 cm grosime, care se uda cu furtunul, setaseaza puternic, repetându-se operatia pâna se asaza intreaga cantitate.
Dimensiunile platformei de gunoi la preinmuieresunt orientative: latime 1,8-2 m, inaltime tasat 1,8-2 m si lungimea in functiede cantitate.<br style="mso-special-character:line-break"><br style="mso-special-character:line-break">

[Alexandru]

KikenHana, la 27 February 2011 - 10:47 PM, a spus:

Permiteti sa intervin cu detalii tehnice privind cultura sampinionului . In orice caz, e o afacere foarte profitabila...

PREGATIREA COMPOSTULUIPENTRU CIUPERCA Agaricus bisporus
In tara noastra, pentru cultura ciupercii Agaricusbisporus (ciuperca de balegar sau sampinion) se aplica trei tehnologii decultura: clasica sau in sistem gospodaresc, semiintensiva si intensiva (insistem industrial).
Indiferent de tehnologia de cultura aplicata, estenevoie de un spatiu special construit sau deja existent, caruia i se aplica uneleamenajari, la indemâna cultivatorului.
Pregatirea compostului reprezinta o verigatehnologica importanta pentru reusita culturii ciupercilor.

Pentru a obtine un compost de buna calitate,materiile prime si auxiliare folosite trebuie sa indeplineasca anumiteconditii, dupa cum urmeaza:



Materii prime, de baza
- paie de grâu, orz, orez - sa nu fie putrede saumucegaite;
- gunoiul de cal cu asternut de paie - fermentatproaspat, de maximum o luna, fara alte reziduuri;
- gunoiul de pasari pe suport solid (paie, rumegussau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui)
- fara reziduuri animaliere, cioburi, deseuripetroliere etc.;
- gunoi de porc - sa fie uscat.

Materii auxiliare
In functie de reteta de compost utilizata, seadauga urmatoarele materii auxiliare:
- ipsos (utilizat in constructii);
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat deamoniu sau uree tehnica)
- malt (de la fabricile de bere);
- sulfat de cupru (piatra vânata).

Reteta de compost nr. 1 clasica.
Pentru o tona de compost sunt necesare: 500 kg gunoi de cal, pe suport de paie (din care paie 70-75% si dejectii 25-30%),ipsos 25 kg, superfosfat 6-7 kg, sulfat de amoniu 7-8 kg.

Reteta nr. 2 (compost mixt)
Pentru o tona de compost: gunoi de porc, uscat -250 kg, gunoi de pasari, uscat - 100 kg, paie de grâu - 150 kg, uree tehnica -2 kg, ipsos - 24 kg.

Reteta nr 3. (compost sintetic)
Pentru o tona de compost: paie 350 kg, gunoi depasari 150 kg, malt 10 kg, uree tehnica 1 kg, ipsos 15 kg.
Calculul necesarului de compost se face in functiede capacitatea ciupercariei, cu mentiunea ca pe un m? este necesara o cantitatede 80-100 kg compost pregatit pentru insamântare.
In cazul unei ciupercarii cu suprafata de culturade 34 m?, va fi necesara o cantitate de compost de 2,7-3,4 tone.
Pentru a obtine 3 tone compost dupa reteta clasica(nr.1), se porneste la lucru cu 1,5-2 t gunoi de cal pe suport de paie.
Pentru suprafete mici de cultura, care necesita sicantitati reduse de compost, se recomanda sa nu se pregateasca sub o tona,intrucât, intr-o cantitate mica de compost nu se produce ridicarea temperaturiinecesara compostarii si pasteurizarii naturale (55-72°C) si nu se declanseazanici procesele de fermentare datorate unor microorganisme utile.

Fazele pregatirii compostului
Aceasta operatie se executa sub un sopron, halaetc.

Compostarea anaeroba:
Prima faza, preinmuierea(udarea) are loc in lipsa aerului.
Gunoiul de cal se asaza pe o suprafata betonata,tasat, in straturi succesive de câte 40 cm grosime, care se uda cu furtunul, setaseaza puternic, repetându-se operatia pâna se asaza intreaga cantitate.
Dimensiunile platformei de gunoi la preinmuieresunt orientative: latime 1,8-2 m, inaltime tasat 1,8-2 m si lungimea in functiede cantitate.<br style="mso-special-character:line-break"><br style="mso-special-character:line-break">

Merci Kiken, foarte instructiv

Cred ca pe aici folosesc si bilute de polistiren expandat amestecate cu compostul, ca sa iasa stratul mai aerat, probabil. De altfel într-una din pozele puse de Dragos se vede.
Si mai cred ca în plus compostul este pasteurizat înainte de însamîntare cu micelii, dar nu ma întreba cum.

[stella]

tare de tot chifteaua

[Uma]

Cele mai bune legume le-am mancat de la o prietena care statea pe vremuri intr-un sat de langa Sighet. Casa batraneasca (de multe generatii!) avea o gradina superba (doar pentru ei, nu vindeau nimic) unde ingrasau numai cu balegar. Ma lua de nas cand treceam pe unde era balega de vaca...dar...ce gust aveau legumele alea, nu o sa uit o viata intreaga! Ea si maica-sa si acum rad de mine ca am mancat salata goala, nu tu ulei, nimic..pentru ca era absolut divina. Pana si cartoful avea alt gust!
Asa ca balega aia nu-i chiar asa de rea...numai ca mirosul ala...bleah, nu vreau sa-mi amintesc.

[Foxyy]

Lapona Enigel, la 22 February 2011 - 10:33 PM, a spus:

Alexandru, la 22 February 2011 - 05:14 PM, a spus:

Oricum, data viitoare cînd am sa ma plimb prin Olanda, daca vad vreun cetatean mergînd cu doua galeti pe strada, am sa trec pe trotuarul celalalt

In acest caz te sfatuiesc sa nu vizitezi Germania in perioada de primavara cand pe camp taranii imprastie cu tractorul tone de balegar si pute de te-ndoaie! Mais autrement, interesant subiect

Phiiiii, de ce n-am citit io postu' asta cand l-ai scris??? Ca ma prezentam pe meleagurile nemtesti cu clestele de nas la purtator. Am stat un week-end acolo, da' m-a cocosat duhoarea dinspre campuri....

[MariaSan]

sa vezi cum pute dublinu' intreg la inceput de primavara - aici oile predomina, asadar si ingrasamintul tot de la oi vine i majoritate. nu stiu de ce, dar pe mine chiar nu ma deranjeaza. poate unde am crescut copil mic si dupa un an treaba se impute serios , in comparatie balegarul de orice fel e parfum