Pagina 1 din 1
In jurul Marii Negre geopolitica, cultura si civilizatie
#1
Postat 23 June 2011 - 09:45 AM
In primul rand amsa va rog sa aveti rabdare cu mine, am multe de povestit si de aratat si imi valua o vreme sa ma desfasor...
Poate multe/multi dintre voi stiu deja ca eu si jumatatea avem o afinitate pentru motociclete si mai ales pentru excursiile cat mai lungi pe motociclete. Ei, anul acesta impreuna cu inca un cuplu, buni prieteni, am decis ca vom merge in turul Marii Negre. Noi nu prea am ajuns de multe ori pe litoral nici in tara, nici altundeva, si am zis ca daca e sa mergem la mare, vom merge nu oricum ci chiar in jurul marii! Am inceput sa planificam excursia din momentul in care am decis turul Marii Negre, adica cu 1 luna jumate inainte de data plecarii. Din pacate, ne-am hotarat cam tarziu, ca atare am pierdut din vedere anumite informatii care aveau sa schimbe intrucatva cursul turei noastre, dar deh, asa a fost sa fie.
Planul era sa trecem cat mai aproape de litoralul a 6 tari riverane Marii Negre Romania-Bulgaria-Turcia-Georgia-Rusia-Ucraina si aveam 21 de zile la dispozitie, iar trecerea din Georgia in Rusia trrebuia s-o facem printr-un teritoriu de conflict - Abhazia. Urmatorul pas a fost sa ne informam, ce vize ne trebuie, asigurari, sa cautam macar ca principiu potentiale locuri de cazare, harti etc. Ca cetateni romani vize ne trebuiau doar pentru Rusia si culmea - Abhazia. Pe cea rusa am obtinut-o relativ usor, doar ca am avut de platit, in jur de 50 si ceva de euro de persoana, o suma deloc neglijabila, ce reprezinta contravaloarea vizei la ambasada + contravaloarea unei invitatii pe care trebuie sa o obti de la o firma autorizata de ministerul rus de externe. Firme ca astea sunt cu zecile pe internet, iti emit invitatia imediat cum platesti, deci toata chestia e de cum sa obtina mai multi bani de la tine.
Cu Abhazia e e alta poveste. In urma ultimelor conflicte dintre Georgia si Rusia din 2007-2008, Georgia a pierdut suveranitatea, cel putin in fapt asupra a doua provincii Abhazia si Osetia de Sud, pentru ca in drept forumurile internationale inca considera cele doua provincii parte din Georgia si doar un numar infim de tari din America de Sud si Africa recunosc independenta celor doua unitati. Din pacate noi, si intreaga lume vestica am auzit prea putine despre acest conflict si despre lupta recenta a Georgiei pentru supravietuire. Unii invoca ca surse ale acestui conflict motive etnice si faptul ca Georgia nu avea dreptul istoric asupra acestor provincii. Totusi, din 1991 odata cu independenta Georgiei aceste teritorii i-au apartinut, aveau o populatie majoritar georgiana (chiar daca doar de 25-30%, restul fiind alte etnii in procente mai mici) si un statut autonom.
Din punctul meu de vedere adevarata sursa a conflictului a fost faptul ca dupa 2004 Georgia a facut reale eforturi pentru a se apropia de EU si NATO, atitudine care, alaturi de proiectata conducta petrolifera care trecand prin Georgia asigura legatura directa dintre Europa si tarile petrolifere din Orient, aduceau grave prejudicii imperialismului si monopolului Rusiei. Astfel, rusii s-au gandit sa le mai taie putin elanul georgienilor.
Bun, deci Abhazia are un statut foarte incert pe plan international. Nu are consulate asa ca nu poate emite vize pe pasapoarte. Ca sa primesti un "permis de intrare" trebuia sa completezi un formular on-line pe care sa-l trimiti autoritatilor, tot on-line alaturi de copia pasaportului. Dupa ce ai intrat la ei trebuie sa ajungi in capitala - Sukhumi, unde sa te prezinti autoritatilor si sa platesti echivalentul a 30 dolari in ruble, iar ei sa-ti emita viza de iesire. Apoi mai e un paradox, Abhazia se considera regiune separatista si si-a proclamat independenta. Georgia o considera teritoriu ocupat de rusi si practic nu are punct de frontiera cu Abhazia, deci teoretic nu ai cum sa iesi dinGeorgia si sa intri in Abhazia pentru ca Abhazia nu exista ca stat. Practic Georgia nu are granita de nord, nu are granita cu Rusia. Exista un punct de trecere, in partea de nord-est, dincolo de Cauzaz si Osetia de Sud, dar este rezervat strict localnicilor si armenilor, fiind inchis pentru straini.
Din cautarile pe care le-am facut pe internet am aflat totusi ca atat in 2008, 2009, 2010, au fost straini care au trecut prin singurul punct posibil spre Abhazia, un pod pe raul Inguri si au documentat asta cu fotografii in postarile lor pe forum, bloguri etc. Toti au spus insa ca politistii georgieni de la "granita" au incercat sa-i determine sa nu treaca, le-au adus la cunostiita situatia conflictuala, primejdiile, dar nici unul nu a spus ca a fost efectiv oprit sa treaca. Ba mai mult pe site-ul oficial al abhazilor raul Inguri era indicat ca fiind singurul punct prin care cetateni straini ar putea sa intre din Georgia in Abhazia. Bun, ne-am gandit noi, daca altii au trecut, trecem si noi, ei, dar aveam sa aflam ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Ma scuzati ca am insistat atat asupra geopoliticii, dar acest aspect a influentat calatoria noastra, iar ceea ce a urmat e mai dificil de inteles fara explicatii. In orice caz, ideea Georgiei si Abhaziei ne fascinase de la inceput si nu ne-am pus in mod serios problema ca nu vom ajunge in Abhazia. Dar sa ne intoarcem mai intai la inceput.
In 21 mai am plecat de acasa, incarcati si impachetati, 4 persoane si 2 motociclete de strada. Dupamasa am ajuns in Bucuresti, la un bun prieten de-al nostru care ne-a oferit cazare. Duminica dimineata am impachetat din nou si am pornit la drum, lasand in Bucuresti cortul si echipamentul de camping, care ingreunau mult motocicletele si de care nu eram prea convinsi ca ne vor folosi, bazandu-ne pe faptul ca vom gasi cazare peste tot.
Am trecut granita spre Bulgaria cu bacul peste Dunare pe la Calarasi-Silistra. Cum ne astepta un drum foarte lung pe litoralul turcesc (mai mult de 1500 km) si timpul nostru era limitat, am ramas in Bulgaria o singura zi, la Nessebar, un orasel turistic foarte cochet, cu ruine bizantine si medievale si o multime de pescarusi galagiosi cum nu mai vazusem intr-un singur loc vreodata.
Subsemnata la ghidon, conducand pe minunata autostrada Bucuresti-Constanta, plina de gropite si petice.
Asteptand bacul.
Abia ajunsi in Nessebar
Ne-a intampinat o plaja cu pietricele mici, scoici si bucatele slefuite de ani si mare, de sticla colorata.
Impresii de peste zii.
Lasarea noptii.
...va urma
Poate multe/multi dintre voi stiu deja ca eu si jumatatea avem o afinitate pentru motociclete si mai ales pentru excursiile cat mai lungi pe motociclete. Ei, anul acesta impreuna cu inca un cuplu, buni prieteni, am decis ca vom merge in turul Marii Negre. Noi nu prea am ajuns de multe ori pe litoral nici in tara, nici altundeva, si am zis ca daca e sa mergem la mare, vom merge nu oricum ci chiar in jurul marii! Am inceput sa planificam excursia din momentul in care am decis turul Marii Negre, adica cu 1 luna jumate inainte de data plecarii. Din pacate, ne-am hotarat cam tarziu, ca atare am pierdut din vedere anumite informatii care aveau sa schimbe intrucatva cursul turei noastre, dar deh, asa a fost sa fie.
Planul era sa trecem cat mai aproape de litoralul a 6 tari riverane Marii Negre Romania-Bulgaria-Turcia-Georgia-Rusia-Ucraina si aveam 21 de zile la dispozitie, iar trecerea din Georgia in Rusia trrebuia s-o facem printr-un teritoriu de conflict - Abhazia. Urmatorul pas a fost sa ne informam, ce vize ne trebuie, asigurari, sa cautam macar ca principiu potentiale locuri de cazare, harti etc. Ca cetateni romani vize ne trebuiau doar pentru Rusia si culmea - Abhazia. Pe cea rusa am obtinut-o relativ usor, doar ca am avut de platit, in jur de 50 si ceva de euro de persoana, o suma deloc neglijabila, ce reprezinta contravaloarea vizei la ambasada + contravaloarea unei invitatii pe care trebuie sa o obti de la o firma autorizata de ministerul rus de externe. Firme ca astea sunt cu zecile pe internet, iti emit invitatia imediat cum platesti, deci toata chestia e de cum sa obtina mai multi bani de la tine.
Cu Abhazia e e alta poveste. In urma ultimelor conflicte dintre Georgia si Rusia din 2007-2008, Georgia a pierdut suveranitatea, cel putin in fapt asupra a doua provincii Abhazia si Osetia de Sud, pentru ca in drept forumurile internationale inca considera cele doua provincii parte din Georgia si doar un numar infim de tari din America de Sud si Africa recunosc independenta celor doua unitati. Din pacate noi, si intreaga lume vestica am auzit prea putine despre acest conflict si despre lupta recenta a Georgiei pentru supravietuire. Unii invoca ca surse ale acestui conflict motive etnice si faptul ca Georgia nu avea dreptul istoric asupra acestor provincii. Totusi, din 1991 odata cu independenta Georgiei aceste teritorii i-au apartinut, aveau o populatie majoritar georgiana (chiar daca doar de 25-30%, restul fiind alte etnii in procente mai mici) si un statut autonom.
Din punctul meu de vedere adevarata sursa a conflictului a fost faptul ca dupa 2004 Georgia a facut reale eforturi pentru a se apropia de EU si NATO, atitudine care, alaturi de proiectata conducta petrolifera care trecand prin Georgia asigura legatura directa dintre Europa si tarile petrolifere din Orient, aduceau grave prejudicii imperialismului si monopolului Rusiei. Astfel, rusii s-au gandit sa le mai taie putin elanul georgienilor.
Bun, deci Abhazia are un statut foarte incert pe plan international. Nu are consulate asa ca nu poate emite vize pe pasapoarte. Ca sa primesti un "permis de intrare" trebuia sa completezi un formular on-line pe care sa-l trimiti autoritatilor, tot on-line alaturi de copia pasaportului. Dupa ce ai intrat la ei trebuie sa ajungi in capitala - Sukhumi, unde sa te prezinti autoritatilor si sa platesti echivalentul a 30 dolari in ruble, iar ei sa-ti emita viza de iesire. Apoi mai e un paradox, Abhazia se considera regiune separatista si si-a proclamat independenta. Georgia o considera teritoriu ocupat de rusi si practic nu are punct de frontiera cu Abhazia, deci teoretic nu ai cum sa iesi dinGeorgia si sa intri in Abhazia pentru ca Abhazia nu exista ca stat. Practic Georgia nu are granita de nord, nu are granita cu Rusia. Exista un punct de trecere, in partea de nord-est, dincolo de Cauzaz si Osetia de Sud, dar este rezervat strict localnicilor si armenilor, fiind inchis pentru straini.
Din cautarile pe care le-am facut pe internet am aflat totusi ca atat in 2008, 2009, 2010, au fost straini care au trecut prin singurul punct posibil spre Abhazia, un pod pe raul Inguri si au documentat asta cu fotografii in postarile lor pe forum, bloguri etc. Toti au spus insa ca politistii georgieni de la "granita" au incercat sa-i determine sa nu treaca, le-au adus la cunostiita situatia conflictuala, primejdiile, dar nici unul nu a spus ca a fost efectiv oprit sa treaca. Ba mai mult pe site-ul oficial al abhazilor raul Inguri era indicat ca fiind singurul punct prin care cetateni straini ar putea sa intre din Georgia in Abhazia. Bun, ne-am gandit noi, daca altii au trecut, trecem si noi, ei, dar aveam sa aflam ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Ma scuzati ca am insistat atat asupra geopoliticii, dar acest aspect a influentat calatoria noastra, iar ceea ce a urmat e mai dificil de inteles fara explicatii. In orice caz, ideea Georgiei si Abhaziei ne fascinase de la inceput si nu ne-am pus in mod serios problema ca nu vom ajunge in Abhazia. Dar sa ne intoarcem mai intai la inceput.
In 21 mai am plecat de acasa, incarcati si impachetati, 4 persoane si 2 motociclete de strada. Dupamasa am ajuns in Bucuresti, la un bun prieten de-al nostru care ne-a oferit cazare. Duminica dimineata am impachetat din nou si am pornit la drum, lasand in Bucuresti cortul si echipamentul de camping, care ingreunau mult motocicletele si de care nu eram prea convinsi ca ne vor folosi, bazandu-ne pe faptul ca vom gasi cazare peste tot.
Am trecut granita spre Bulgaria cu bacul peste Dunare pe la Calarasi-Silistra. Cum ne astepta un drum foarte lung pe litoralul turcesc (mai mult de 1500 km) si timpul nostru era limitat, am ramas in Bulgaria o singura zi, la Nessebar, un orasel turistic foarte cochet, cu ruine bizantine si medievale si o multime de pescarusi galagiosi cum nu mai vazusem intr-un singur loc vreodata.
Subsemnata la ghidon, conducand pe minunata autostrada Bucuresti-Constanta, plina de gropite si petice.
Asteptand bacul.
Abia ajunsi in Nessebar
Ne-a intampinat o plaja cu pietricele mici, scoici si bucatele slefuite de ani si mare, de sticla colorata.
Impresii de peste zii.
Lasarea noptii.
...va urma
#2
Postat 23 June 2011 - 11:27 AM
Superb KikenHana! Astept cu nerabdare continuarea povestii despre tura voastra moto:)
#3
Postat 23 June 2011 - 02:07 PM
foarte interesanta calatoria voastra...si mai ales captivanta, abia astept urmarea si fotografiile.
daca-i arat sotului motocicletele voastre sigur o saptamana o sa-mi vorbeasca de cat de mult ar vrea sa-si cumpere un motor.
daca-i arat sotului motocicletele voastre sigur o saptamana o sa-mi vorbeasca de cat de mult ar vrea sa-si cumpere un motor.
"A fi tolerant nu inseamnă a tolera intoleranţa altora" (Jules Romains)
#4
Postat 23 June 2011 - 04:25 PM
Superba idee ati avut Cu ani în urma am batut si eu litoralul Marii Negre de la Bosfor pîna la Hopa. Pe vremea aia, mai departe nu se putea trece, pentru ca de partea cealalta a granitei se afla Uniunea Sovietica Asa ca aùm continuat spre Sud, catre lacul Van, unde te puteai duce fara probleme atunci, dar asta este alta poveste.
Abia astept urmarea povestii voastre
Cît despre asta :
în Occident am fost chiar foarte bine informati. Domnul Saakasvili nu a fost chiar alb ca zapada în toata istoria.
În plus, dupa ce a blocat sistematic intrarea Rusiei în OMC, nu am fost foarte surprins ca rusii au profitat de prima lui eroare ca sa-i dea la gioale.
Un simplu schimb de politeturi
Abia astept urmarea povestii voastre
Cît despre asta :
KikenHana, la 23 June 2011 - 09:45 AM, a spus:
...Din pacate noi, si intreaga lume vestica am auzit prea putine despre acest conflict si despre lupta recenta a Georgiei pentru supravietuire. Unii invoca ca surse ale acestui conflict motive etnice si faptul ca Georgia nu avea dreptul istoric asupra acestor provincii. Totusi, din 1991 odata cu independenta Georgiei aceste teritorii i-au apartinut, aveau o populatie majoritar georgiana (chiar daca doar de 25-30%, restul fiind alte etnii in procente mai mici) si un statut autonom. [/size][/color]
Din punctul meu de vedere adevarata sursa a conflictului a fost faptul ca dupa 2004 Georgia a facut reale eforturi pentru a se apropia de EU si NATO, atitudine care, alaturi de proiectata conducta petrolifera care trecand prin Georgia asigura legatura directa dintre Europa si tarile petrolifere din Orient, aduceau grave prejudicii imperialismului si monopolului Rusiei. Astfel, rusii s-au gandit sa le mai taie putin elanul georgienilor.
Din punctul meu de vedere adevarata sursa a conflictului a fost faptul ca dupa 2004 Georgia a facut reale eforturi pentru a se apropia de EU si NATO, atitudine care, alaturi de proiectata conducta petrolifera care trecand prin Georgia asigura legatura directa dintre Europa si tarile petrolifere din Orient, aduceau grave prejudicii imperialismului si monopolului Rusiei. Astfel, rusii s-au gandit sa le mai taie putin elanul georgienilor.
în Occident am fost chiar foarte bine informati. Domnul Saakasvili nu a fost chiar alb ca zapada în toata istoria.
În plus, dupa ce a blocat sistematic intrarea Rusiei în OMC, nu am fost foarte surprins ca rusii au profitat de prima lui eroare ca sa-i dea la gioale.
Un simplu schimb de politeturi
Nu faceti aceeasi prostie de doua ori, sunt atat de multe prostii noi de facut!
#5
Postat 26 June 2011 - 10:20 PM
Bun, in urmatoarea zi am intrat in Turcia, pe care am gasit-o foarte scumpa, pretul benzinei depasind 2 euro/litrul. Seara eram in Istanbul unde ne-am cazat in centrul vechi, la un guesthouse destul de ieftin. Aveam o zi jumate rezervata pentru a ne plimba in Istambul. Am vizitat Hagia Sofia, care a fost o dezamagire pentru noi toti. Intrarea costa 10 euro/persoana si sincer nu e prea mare lucru de vazut in interior, in orice caz, nu ceva care sa merite o taxa asa mare. Eu, ca istoric prin pregatire, inca mai stiam unde sa ma uit si ce sa observ, dar ceilaltii 3 companioni ai mei au fost foarte putin impresionati de interiorul acestei basilici-moschee. Am trecut apoi pe la Moscheea Albastra, care sincer, la fel ca si H S, merita mai mult admirata din exterior decat din interior. Aici intrarea era gratis, dar era obligatoriu sa intri fara pantofi. Datorita afluxului mare de turisti care vizitau zilnic moscheea desculti sau in sosete, era un miros atat de greu care inca inainte de intrarea in moschee iti taia tot cheful de a mai admira arabescuri .
Apoi am cotit-o spre bazar, unde am gasit zeci si zeci de magazine de bijuterii cu vitrine de sticla si dughene, care vindeau haine si tenisi cu 25 euro. Erau si cafenele, care vindeau turkish coffee cu 5-7 euro, in situatia in care daca ieseai din bazar si o luai 500 m in josul stazii gaseai aceeasi cafea la 1 euro. In fine, n-a fost ceea ce ne asteptam sa fie un bazar. Urmatoarea oprire a fost Spice Market, unde ne-am mai descretit fruntile, gasind ceva ce se apropia intrucatva de ideea pe care noi o aveam despre cum ar fi un bazar.
Motocicletele noastre seara, in strada, sub cladirea in care eram cazati.
In Hagia Sofia.
In bazar.
Puteti observa pe mutra mea transa indusa de Spice Market. Am cumparat anason stelat, fistic macinat, nucsoara ceai de iasomie, rahat turcesc si vanilie.
In fata unei vitrine de turkish delight.
Savurand o cafea de vis, cu mai putin de 1 euro/buc, la periferia zonei turistice.
Pe malul Marii Marmara.
Un Istanbul aglomerat.
Apoi am cotit-o spre bazar, unde am gasit zeci si zeci de magazine de bijuterii cu vitrine de sticla si dughene, care vindeau haine si tenisi cu 25 euro. Erau si cafenele, care vindeau turkish coffee cu 5-7 euro, in situatia in care daca ieseai din bazar si o luai 500 m in josul stazii gaseai aceeasi cafea la 1 euro. In fine, n-a fost ceea ce ne asteptam sa fie un bazar. Urmatoarea oprire a fost Spice Market, unde ne-am mai descretit fruntile, gasind ceva ce se apropia intrucatva de ideea pe care noi o aveam despre cum ar fi un bazar.
Motocicletele noastre seara, in strada, sub cladirea in care eram cazati.
In Hagia Sofia.
In bazar.
Puteti observa pe mutra mea transa indusa de Spice Market. Am cumparat anason stelat, fistic macinat, nucsoara ceai de iasomie, rahat turcesc si vanilie.
In fata unei vitrine de turkish delight.
Savurand o cafea de vis, cu mai putin de 1 euro/buc, la periferia zonei turistice.
Pe malul Marii Marmara.
Un Istanbul aglomerat.
#6
Postat 26 June 2011 - 10:45 PM
Moscheea Albastra
...si desigur sa nu uit pisicile din Istanbul...erau peste tot, sute de pisici si nu doar in Istanbul, ci pe intreg litoralul turc si georgian. Cred ca au un rol foarte important in ecosistemul oraselor.
P.S. Netul imi merge foarte prost azi...va urma..
...si desigur sa nu uit pisicile din Istanbul...erau peste tot, sute de pisici si nu doar in Istanbul, ci pe intreg litoralul turc si georgian. Cred ca au un rol foarte important in ecosistemul oraselor.
P.S. Netul imi merge foarte prost azi...va urma..
#7
Postat 27 June 2011 - 09:27 PM
Foarte palpitant !
Abia astept urmarea .
Abia astept urmarea .
Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/
http://povesticulinare.blogspot.com/
#10
Postat 03 July 2011 - 05:40 AM
Superbe pozele si povestea...asa e cu Istambulul, multe pisicute..nu apucam sa mananc niciodata singura, mereu imparteam mancarea cu patrupedele mustacioasa si foarte prietenoase!
A cat is a friend fur-ever !
#11
Postat 04 July 2011 - 07:09 PM
In cele din urma am parasit Istanbulul si ne-am continuat lungul drum pe malul marii. Un lucru care nu ne-a placut la turci deloc era ca nicaieri nu gaseai preturi afisate sau meniuri la restaurante, ma rog, tavernele unde opream sa mancam. Te asezai si cereai meniul, omul ridica din umeri sau dadea din cap si incepea sa-ti insiruie, in turca bineinteles, cele cateva feluri de mancare pe care le afeam pregatite. Cum noi din toata poezia intelegeam numai "ciorba" si "kofte" ghiciti care a fost mancarea standard pe care o comandam.
Undeva pe marginea drumului, savurant savurand ciorba, kofte, salata si iaurt.
Prima oprire dupa Istanbul a fost un mic orasel deosebit de cochet, Amasra ce ne aducea aminte de Italia.
Peste tot pe litoralul turc si georgian gaseam aceste parculete cu jucarii pentru oameni mari
Intrucat doream sa evitam autostrada care ne-ar fi bagat pe continent pana la Ankara am ales un drumeag care serpuia in apropierea litoralului si care s-a dovedit a fi foarte rau, unele portiuni lipsite de asfalt sau incredibil de denivelate ne faceau sa sarim efectiv din sa.
Unde marea se invecina cu muntii, norii acopereau cu totul marea facand-o sa para de puf.
Dupa o portiune de drum terorist si frig in munti ne incalzeam ca soparlele la soare.
Undeva pe marginea drumului, savurant savurand ciorba, kofte, salata si iaurt.
Prima oprire dupa Istanbul a fost un mic orasel deosebit de cochet, Amasra ce ne aducea aminte de Italia.
Peste tot pe litoralul turc si georgian gaseam aceste parculete cu jucarii pentru oameni mari
Intrucat doream sa evitam autostrada care ne-ar fi bagat pe continent pana la Ankara am ales un drumeag care serpuia in apropierea litoralului si care s-a dovedit a fi foarte rau, unele portiuni lipsite de asfalt sau incredibil de denivelate ne faceau sa sarim efectiv din sa.
Unde marea se invecina cu muntii, norii acopereau cu totul marea facand-o sa para de puf.
Dupa o portiune de drum terorist si frig in munti ne incalzeam ca soparlele la soare.
Arata acest topic
Pagina 1 din 1