[Cassia]

Prin 'acasa' ma refer la tarile in care traim, sper ca este clar.

Canadienii le au pe astea cu a fi corect politic pina cind o iau in freza si atunci isi mai revin cit de cit la realitate.
Din pacate, in marea partea a timpului, albii sunt in mare dezavantaj, pentru ca nu pot zbiera 'rasism' daca nu primesc un job.

Ma gindeam la faza cu minaretele din Elvetia si ma intrebam ce ar fi facut canadienii intr-o atare situatie. Nu de alta, dar acu' citva timp a fost mare scandal ca nu stiu care copila musulmana nu a fost acceptata la un sport pentru ca nu voia sa renunte la vestimentatie.
Alta data a fost scandal ca le-a cerut indienilor sa poarta casca de protectie peste turban iar astia urlau ca nici vorba de asa ceva.
Rezultatul a fost ca daca au zbierat suficient de tare, pina la urma au primit cistig de cauza. Este corect sau nu?
Acu' vor sa scoata chestia cu 'multi culturalismul' pentru ca au gasit ei ca de aia nu vine lumea aici, pentru ca este un termen denigrator
WTF?!

Problema care mi-o pun eu este asta: cei care vin in Canada, vin pentru ca stiu ca vor avea niste avantaje materiale,avind in vedere ca nu este chiar la walking distance de nimic, atunci oare de ce nu fac si ei vreo concesie si sa incerce sa se integreze in societate. De ce dreptul unuia de a purta burca si a baga spaima in mine ca sub burca o fi vreun exploziv, este mai tare decit dreptul meu de a ma simti in siguranta?
Banui ca o explicatie ar suna cam asa: da, dar canadienii ce cauta in Afghanistan? ei?! pai daca ii bubuiti, atunci sa ii si tineti in bratele voastre caldute.

Si acum intrebarea: ce cautam in Afghanistan? Adica: motivul real.
Piata de opiu si hasis?

[vaxile]

creca nici americanii nu mai stiu ce cauta acolo

[Cassia]

vaxile a spus:

creca nici americanii nu mai stiu ce cauta acolo

Tocmai am citit un articol:

Drugs money saved some banks from collapse at the height of the global crisis the United Nations' drugs and crime chief claimed today.
Antonio Maria Costa, head of the UN Office on Drugs and Crime, told the Observer that there were signs that some banks were rescued by billions of dollars that 'originated from the drugs trade and other illegal activities.'

He said he had seen evidence that the proceeds of organised crime were the 'only liquid investment capital' available to some banks on the verge of collapse last year.
Costa said that as a result, a majority of the $352bn (£216bn) of drugs profits was absorbed into the economics system, effectively laundering it.
The UNs' drugs and crime chief said that he was first made aware of evidence that illegal money was being absorbed into the financial system around 18 months ago, although he would not name countries or banks that may have received drugs money.

USA?
Canadienii sunt in Afghanistan pentru ca i-au strins americanii de ooua.

[Luanda]

Cassia a spus:

Prin 'acasa' ma refer la tarile in care traim, sper ca este clar.

Canadienii le au pe astea cu a fi corect politic pina cind o iau in freza si atunci isi mai revin cit de cit la realitate.
Din pacate, in marea partea a timpului, albii sunt in mare dezavantaj, pentru ca nu pot zbiera 'rasism' daca nu primesc un job.

Ma gindeam la faza cu minaretele din Elvetia si ma intrebam ce ar fi facut canadienii intr-o atare situatie. Nu de alta, dar acu' citva timp a fost mare scandal ca nu stiu care copila musulmana nu a fost acceptata la un sport pentru ca nu voia sa renunte la vestimentatie.
Alta data a fost scandal ca le-a cerut indienilor sa poarta casca de protectie peste turban iar astia urlau ca nici vorba de asa ceva.
Rezultatul a fost ca daca au zbierat suficient de tare, pina la urma au primit cistig de cauza. Este corect sau nu?
Acu' vor sa scoata chestia cu 'multi culturalismul' pentru ca au gasit ei ca de aia nu vine lumea aici, pentru ca este un termen denigrator
WTF?!

Problema care mi-o pun eu este asta: cei care vin in Canada, vin pentru ca stiu ca vor avea niste avantaje materiale,avind in vedere ca nu este chiar la walking distance de nimic, atunci oare de ce nu fac si ei vreo concesie si sa incerce sa se integreze in societate. De ce dreptul unuia de a purta burca si a baga spaima in mine ca sub burca o fi vreun exploziv, este mai tare decit dreptul meu de a ma simti in siguranta?
Banui ca o explicatie ar suna cam asa: da, dar canadienii ce cauta in Afghanistan? ei?! pai daca ii bubuiti, atunci sa ii si tineti in bratele voastre caldute.

Si acum intrebarea: ce cautam in Afghanistan? Adica: motivul real.
Piata de opiu si hasis?

Nu-s expert dar am trait acolo. Firmele care asigura "reconstructia" Afganistanului sunt americane, canadiene (hydrosult, SNC-lavalin si sa nu mai spun de faimosul PRT sau KPRT), etc. Firmele private de demining sunt americane, canadiene etc. O mina costa 5 usd dar amorsarea ajunge la 1000 usd sau chiar mai bine. Un proectil costa 10-20 usd. Daca distruge un drum, recostructia costa si ghici cine o face? Daca proiectilul nu a explodat se numeste UXO si deja am spus cat costa sa il amorsezi. E drept, firmele canadiene au venit mai tarziu, dupa 2005 la inceputul lui 2006. Trupele militare serioase vin cu firmele dupa ele...
Apoi intr-un an jumate mi-a fost masurat gradul de expunere la radioactivitate de vreo 4 ori. Oare de ce????? Opiu si hasis sunt dar pe post de praf in ochi.

Nu as acorda concesi in ceea ce priveste imbracamintea, ma refer la ce ai scris mai sus. Eu cat timp am stat acolo a trebuit sa ma lupt cu chaddare pe cap sau sa port doar maneca lunga la 50C. Nu-s afganca dar a trebuit sa ma imbrac ca o afganca pt ca eram in tara lor. Trebuie sa ne adaptam locului unde traim si sa respecatam regulile locului. Daca nu ne convine nu avem dacat sa ne mutam in alta parte. Eu a trebuit sa ma obisnuiesc sa imi tin mainile unite in fata cand mergeam ca sa nu ating barbatii. Am facut-o ca asa trebuia! Daca eu am putut si tu poti sa porti casca de protectie.

[vaxile]

o singura intrebare, luanda ... da' cine plateste banii aia? mi-e greu sa cred ca guvernu' avgan, pe motiv de buzunari guale!

[Cassia]

Multam Luanda pentru input.
Ai dreptate in ceea ce ai scris si ma mir ca nu m-am gindit la banii pe care firmele private (Dick Cheney si al sau Halliburton)ii fac in zona.
Probabil ca in mintea mea i-am vazut pe canadieni mai corecti si nu stiu de ce, ca doar traiesc aici de atitia ani.

Anyway, astazi stateam la semafor. Pe marginea drumului un tip cu o plancarda
'I need money, work, food and cigarettes'. Cu exceptia ultimei, subscriu. Deci eu ce sa fac? ma pun cu o plancarda si astept sa imi dea careva un job sau niste bani?
Este cam belea aici, si politicienii dau cu frectiile non-stop, spre deliciul prostimii care chiar crede ca odata ce intram in ianuarie 2010 este ca si cum tot rahatul adunat din 2008 incoace va dispare si totul va fi bine.

Astazi a fost ziua in care mi-au fost pusi nervii la incercare. M-am intilnit cu o cunostinta, unul Frank. Si Frank mi-a tinut iarasi o polologhie din care citez la intimplare:
- pamintul este condus de evrei
- biserica catolica (scuzati cacofonia) este condusa de evrei
- Bank of Canada este a guvernului care are o firma numita Government of Canada Inc. (I know!!!! ) care de fapt este condusa de... ati ghicit: evrei
- Regina Angliei este si ea evreica
- Vaticanul este printre singurele state suverane, fara datorii si cu un cacalau de bani
- Rothschild family face parte sau sunt Illuminati
- taxele noastre merg la guvernul canadian care de fapt este condus tot de de'alde sus numitii iluminati
- catolicii au scoli- tax free, spitale- tax free, biserici si manastiri- tax free

Pina aici totul a fost cum a fost. A urmat insa cireasa: Dumnezeu va veni (!!!!) si ne va scoate din rahat; totul va fi bine, clima pe pamint va fi sub tropicala peste tot, toti vom avea mincare si adapost.

Am transmis mai departe informatia cu privire la regina si unui britanic. Era sa il ia cu lesin, si mai ca a dat in bilbiiala.

Aici se incheie reportajul de astazi. Dupa cum bine puteti constata, canadienii get-beget sunt usor anti semiti, xenofobi- desi nu arata si ii invidiaza pe cei din Montana ca au arme si ca pot spune un fel de 'screw you' guvernului american.

[vaxile]

mai cassia, prietenu' ala al tau ... n-are si el o nevasta, o amanta, ceva? nu i-ar strica.

[Cassia]

vaxile a spus:

mai cassia, prietenu' ala al tau ... n-are si el o nevasta, o amanta, ceva? nu i-ar strica.

N-are mai, ca de aia bate cimpii asa. Omu' citeste mult, doar ca modul de interpretare este putin dubios.
Nu demult mi-a tinut teoria 'bacteria and viruses, they hate water' :?

Pentru amuzament, iata un anunt de job; si sa ma bata ioia daca nu raspund


Wanted: Fringe Thinking Chemist With A Burning Curiosity To Explore "What If?"

If you have either a Masters or PhD in chemistry with a burning desire for the - what if - and want to make a serious difference in peoples lives while being challenged to think " out of the box" then this may be your opportunity of a lifetime.

Hi, I'm Big Mike I'm in charge of research and development of hydroponic nutrient technologies (buna pentru a creste marihuana indoors). I'm going to cut to the chase here, so-to-speak.

Here's what I'm looking for, a chemist who is truly open and committed to exploring a very wide range of possibilities that will take a somewhat complicated industry and make it "brain dead simple" for patients and people.

What's more, you'll be encouraged to go out onto the fringe and find remarkable new and innovative ways that improves hydroponic technologies in our community of patients and people growing medicine, fruits and vegetables.

Your day will consist of a little bit of quality control. But the heart and soul of your day will be creating protocols and running experiments. And that means this will be a hands on job where you will have to roll up your sleeves and actually do the work along side your part time assistant and patients in their grow labs as well as running numerous in house experiments too.

Look I realize this job isn't for anyone, it going to be challenging, you'll be asked to work hard and even put in a few hours of work sometimes over weekends when critical experiments are running and you'll have to do physical work, be out in the field, travel to foreign countries and interface with our team of Bulgarian scientists.

Here's your reward, you'll absolutely be making a difference for patients and people around the world (we're in 51 countries around the world) by increasing the quality of their lives. Your mind will be challenged and inspired to look at things in a different perspective, work with a world class team and get good pay as well.

If you are interested in this opportunity of a lifetime in a recession proof business, send your resume and letter of introduction that explains why you would like to be part of our team."

In viata vietii mele nu am vazut asa un anunt. Cred ca tipul era high cind l-a scris. Asa ca mi-am pus niste vodka + suc de lamiie + zmeura si astept sa imi vina inspiratia sa ii raspund pe masura.

[vaxile]

adica asta e ad pentru chimist care sa se ocupe de crescutu' weedului? . trimite-l incoa!!

[Cassia]

vaxile a spus:

adica asta e ad pentru chimist care sa se ocupe de crescutu' weedului? . trimite-l incoa!!

Pe cine sau ce? weedul?
Am incercat produsul made in BC care este renumit la americani, si drept sa spun in afara faptului ca tuseam ca dracu' dupa el, prea multa bucurie nu pot spune ca mi-a adus. Asa ca am renuntat.

Oricum, ca sa fim obiectivi, instalatiile hidroponice nu ar fi numai pentru weed. Dar am eu o usoara suspiciune ca tipii se ascund in spatele legitimitatii date de o crestere nevinovata de rosii pe terasele blocurilor ca sa o faca lata cu iarba. Dar, bravo lor ca au facut din asta o chestie internationala.

[vaxile]

Cassia a spus:

vaxile a spus:

adica asta e ad pentru chimist care sa se ocupe de crescutu' weedului? . trimite-l incoa!!

Pe cine sau ce? weedul?
Am incercat produsul made in BC care este renumit la americani, si drept sa spun in afara faptului ca tuseam ca dracu' dupa el, prea multa bucurie nu pot spune ca mi-a adus. Asa ca am renuntat.

Oricum, ca sa fim obiectivi, instalatiile hidroponice nu ar fi numai pentru weed. Dar am eu o usoara suspiciune ca tipii se ascund in spatele legitimitatii date de o crestere nevinovata de rosii pe terasele blocurilor ca sa o faca lata cu iarba. Dar, bravo lor ca au facut din asta o chestie internationala.

nunu, pe tip sa-l trimitz, nu uiiidu'. astia care cresc asa ceva primesc un premiu special p-aici

[Cassia]

vaxile a spus:

nunu, pe tip sa-l trimitz, nu uiiidu'. astia care cresc asa ceva primesc un premiu special p-aici

Pai si aici la fel, nu ii mingiie nimeni pe crestet, dar cumva se strecoara.
Compania chiar exista si banui ca mai mult sau mai putin este legala. Problema este cu cei care cumpara instalatiile hidroponice si apoi le pun in case inchiriate. Distrug totul si dupa ultima lege, proprietarul casei poate sa o piarda din cauza chiriasilor care cresc weedul. Si sunt multi. In apartamente de bloc, in case, gasesc locuri prin paduri. De la mom and pop operation pina la Hell's Angels si alte ganguri, lumea cultiva iarba intr-o veselie.

[Cassia]

Bon, deci daca rusii au luat-o pe cocoasa la hochei (Olimpiada de aici), au decis ca isi iau jucarelele si pleaca acasa. Dar ce are asta cu politica?
Cica relatiile diplomatice dintre Canada si Rusia nu sint prea bune acum.
Bine ca este Alaska intre noi si ei.

[sarabendis]

inițial am vrut sa postez la 'zîmbiți, vă rog' dar nu se merita să stric glumele bune de-acolo cu circul ăsta...




E prea despuiată dom'le!
Cum să stea o femeie aşa, fără pic de ruşine, în faţa Guvernului?
Şi lăbărţată pe 10 metri de perete...
Şi, n-are cumva şi silicoane?
Ha, operă de artă?
Fugi dom'le d-aici, asta-i pornografie curată!

Oamenii "de bine", organizatori ai briefing-ului de după şedinţa guvernului de la Iaşi, au avut o mare dilemă în momentul în care au realizat că la locul desfăşurării evenimentului, aula Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, tronează ditamai exemplificarea antropometriei feminine, chiar cu detalii. Aşa că au aplicat logica struţului, ş-au acoperit-o!

Acum, nu este foarte clar, nici pentru oamenii de ştiinţă, dacă struţii comit gestul ascunderii capului în nisip din motive de obedienţă, pentru a-şi asigura spatele de evenimente neprevăzute, ce ţin de gusturile, opiniile sau starea de spirit a conducătorilor.

Ce începe rău, se termină şi mai rău! Atunci când a funcţionat curiozitatea înalţilor oaspeţi, ai căror ochi doreau să vadă probabil şi altceva decât cifrele crizei economice, n-a mai funcţionat motoraşul dispozitivului care ar fi coborât ţolul de pe pictură.

Fără răutate, la o adică, gestul organizatorilor ar putea fi interpretat şi în sens invers, adică pictura să fi fost protejată de eventuala confruntare directă cu Executivul... Mesajul ei, de iubire, învingătoare perpetuă a morţii, în armonia cosmosului, o situează pe cu totul alte planuri decât cele ale deciziilor guvernamentale, atât de haotice!

Nu putem decât să ne rugăm, nu care cumva să-l pască pe David al lui Michelangelo o întâlnire cu doamna Udrea, că sigur, ai noştri ca brazii... îl lasă fără!


Măsură ilară luată ieri la Iaşi, pentru ca şedinţa Guvernului Boc să se desfăşoare netulburată, în clădirea Universităţii Al.I.Cuza. O pictură uriaşă, reprezentând un nud, a fost acoperită cu un ecran, în sala în care premierul urma să susţină conferinţa de presă. Organizatorii s-au încurcat în diverse explicaţii când au fost întrebaţi despre această schimbare de peisaj.

Reporterului Mediafax i s-a spus că motivul este o defecţiune tehnică la motoraşul care urcă şi coboară ecranul-gigant. Reporterului Gândul i s-a oferit altă explicaţie: că pe acel paravan urma să fie proiectată sigla Guvernului.

Cert este că, în felul acesta, Emil Boc a devenit ieri prima personalitate
care a vorbit de la catedra aulei din universitatea ieşeană,
fără a fi vegheat de celebrul nud - o lucrare de 200.000 de euro semnată de Sabin Bălaşa.




Până la el, mai multe figuri publice de prim rang nu s-au ferit să apară cu "Galaxia Iubirii" pe fundal.
În toamna lui 2005, chiar de Sf. Parascheva, fostul Patriarh a primit titlul de Doctor Honoris Causa.
Nudul era la vedere, în spatele său.




În mai 2006, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, a primit acelaşi titlu la Iaşi.
Nimeni nu s-a gândit să acopere nudul.




În octombrie 2007, preşedintele Băsescu deschidea anul universitar la Iaşi.
Nu s-a atârnat nimic peste nud.




circul continuă:

Primul desant al Guvernului s-a făcut la Casa Pătrată, sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean, unde miniştrii au început să umple Iaşiul de bani. Deschiderea a fost făcută de Elena Udrea: 12 milioane de euro pentru plaje, piscine, terenuri de sport, itinerarii tematice şi locuri amenajate special pentru grătar, în Ciric, din 2012. Udrea a continuat cu 7,8 milioane, pentru 5 şcoli speciale din judeţ. De la Ministerul Mediului s-au anunţat 72,8 milioane de euro pentru retehnologizarea CET (Centrala Electrică de Termoficare). Lumea aplaudă. La conferinţa de presă, Boc a făcut monetarul şi în final i-au ieşit 185 de milioane de euro. În acelaşi timp, la câteva sute de metri depărtare, în primărie, consilierii locali şi primarul Gheorghe Nichita votau bugetul Iaşiului. Valoarea lui e la jumătate faţă de anul 2009. Au fost tăiate de pe liste zeci de investiţii. Cât despe banii cu care municipalitatea ar trebui să participe la proiectele semnate de Guvern - niciun cuvânt.

Pentru ca sumele anunţate de Boc să fie accesate, Iaşiul ar trebui să suporte cel puţin 20 de milioane de euro. Şi e greu de crezut că vor fi disponibili aceşti bani în condiţiile în care bugetul e deja grevat de împrumuturi mari făcute în ultimii ani.

După ce au terminat de aruncat cu milioane la prefectură, guvernanţii au semnat şi "Protocolul pentru regularizarea râului Bahlui". Peste 65 de milioane de euro ar urma să fie alocaţi pentru a face navigabilă apa ce traversează Iaşiul. Pentru cei care nu ştiu, râul Bahlui măsoară în adâncime 1 metru. Dar euforia a fost brutal oprită de scandările celor câteva sute de sindicalişti care pichetau clădirea de dimineaţă. Vizibil deranjat, Boc l-a trimis pe prefectul Tomaşeschi să-i calmeze şi să le promită o întâlnire între patru ochi. La ora 15:00, în clădirea Universităţii AL. I. Cuza au început lucrările propriu-zise ale şedinţei extraordinare de Guvern.

Din Copou, pe strada principală ce trece prin faţa instituţiei, peste 1.500 de profesori au mărşăluit blocând complet circulaţia. Şi ca să fie circul total au adus şi tobe, trompete cu ei pentru ca huiduielile şi scandările să aibă la urma urmei un ritm. La mijlocul zilei, apare şi prima ştire cu adevărat de interes pentru ieşeni. CET-ul anunţă că joi va priva de apă caldă şi agent termic câteva din cartierele oraşului, având lucrări de reparaţii.

Suceava era miercuri în febra pregătirilor, pentru că astăzi şase miniştri în frunte cu premierul vor veni în vizită de lucru. Deputatul PSD de Suceava Cătălin Nechifor a declarat ironic că beneficiile vizitei guvernamentale se văd deja, pentru că autorităţile locale s-au grăbit să asfalteze pe traseul coloanei oficiale. "Este asfaltat şi plombat cu pavele şi s-a dat cu var aşa cum eram obişnuiţi în vremurile de altădată", susţine parlamentarul.

17 martie 2010, Jurnalul Național și Gîndul


ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii...

[sarabendis]

știu, sînt cam multe cifre dar măcar ele nu *minte*


Infiintarea Fondului National de Dezvoltare a fost urmata de un mod de aplicare restrans, temporizat si ezitant, care a vizat mai degraba prezervarea disponibilitatilor din privatizare, gestionate de Ministerul Finantelor Publice, decat introducerea lor in circuitul investitional.
Aceasta este una dintre concluziile prezentate de Curtea de Conturi in raportul pe 2008.

Potrivit raportului, sumele provenite din privatizari, adica 11 miliarde de lei, au fost folosite pentru acoperirea deficitelor din Trezorerie.
In ceea ce priveste sumele utilizate efectiv pentru investitii din FND, circa 500 milioane de lei, Curtea de Conturi a sesizat o serie de nereguli si prejudicii.
Au fost sesizate organele de urmarire penala in cazul banilor alocati pentru investitiile de la stadionul national Lia Manoliu si aeroportul Baneasa.

Pe scurt: Banii care trebuiau sa ajunga in investitii nu mai exista, fiind folositi pentru acoperirea deficitului.
In 2008, a fost utilizata suma de 8,5 miliarde de lei, iar in 2007, suma de 2,6 miliarde de lei, totalul fiind de 11,1 miliarde de lei.

Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit pentru ca acea suma sa poata fi utilizata pentru lucrari de infrastructura.

Persoana care a gestionat fondul in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar, iar fondul poate fi refacut prin emiterea unor titluri de stat.
"Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul", este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro. (dacă nu sîntem miștocari, nu sîntem români)

Ramane in continuare intrebarea: unde au ajuns cele 11 miliarde de lei? (2.7 miliarde euro)

Atitudinea actualului Guvern fata de modul in care au fost utilizate sumele este mai degraba pasiva.

Din cand in cand iese premierul Emil Boc si mai aminteste de acei bani, fara a intreprinde, insa, ceva concret.
Ultima oara a vorbit de sumele din FND in urma cu doua zile, in cadrul unei vizite in judetul Timis.

"Noi am luat 3,6 miliarde de euro pana acum, Guvernul Romaniei, de la FMI si Comisia Europeana.
Daca aveam banii in Fondul national de dezvoltare, de unde i-a cheltuit guvernul liberal, Romania nu ar fi avut nevoie de acord de imprumut pentru finantarea deficitului.
Dar cand am avut crestere economica de 5, de 8%, am lasat deficit de 5,2%.
Ne-am finantat deficitul de unde?
Nu din imprumut extern, ci papand (exprimare de prim-ministru!) banii de la privatizarea BCR-ului si a altor privatizari.
Banii aceia din Fondul de dezvoltare, 4 miliarde si ceva de euro, in loc sa fie trimisi la investitii, unde le era locul, ca de aceea am facut privatizari, i-a cheltuit guvernul liberal pe bonusuri, prime si pe cadouri electorale", a spus Boc. (miștocari și profesioniști în aruncarea pisicii...moarte)

FND a fost infiintat in 2006 fiind alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR si alte privatizari.
Potrivit OUG 113/2006, acesti bani trebuiau sa fie folositi pentru investitii.
Acesta a fost scopul principal al infiintarii fondului. (și nicidecum finanțarea deficitului, măi Boc, care ești!)

Numai din privatizarea BCR au intrat in contul statului 2,25 miliarde de euro.
Cati bani au fost utilizati efectiv pentru investitii?
Raportul Curtii de Conturi arata clar: 504 milioane lei.
Aceasta este suma cheltuita, insa in bugetul de stat au fost prevazuti 700 de milioane de lei in perioada 2007-2008.
Potrivit Ministerului Finantelor, in 2009 nu a fost cheltuit niciun ban din FND. (deci nicio investiție)

Unde s-au dus 11 miliarde de lei din Fondul National de Dezvoltare?
Deturnare de fonduri sau inginerie contabila pentru acoperirea deficitului bugetar?


și mai pe scurt: dintr-un fond cu destinația 'investiții', alimentat cu 2,7 miliarde euro, se folosesc pentru investiții 124 milioane euro, restul de 2,6 miliarde euro nu-s...


Autorităţile publice locale s-au întrecut în a inventa sporuri pentru angajaţii din sistemul bugetar, potrivit Raportului Curţii de Conturi.

„Există o imaginaţie debordantă în a inventa drepturi şi sporuri care eludează atât cadrul legal cât şi o atitudine rezonabilă şi profesională din partea aparatului administraţiei publice locale (de ex. primă refacere după concediu de odihnă, primă de toamnă, bonificaţie pentru ziua localităţii).

Au fost acordate drepturi salariale prin acordul sau contractul colectiv de muncă sau dispoziţii ori decizii ale ordonatorilor principali de credite, în afara cadrului legal care reglementează salarizarea la nivelul funcţionarilor publici şi a personalului contractual, fenomen care s-a declanşat în urmă cu circa 4-5 ani”, se arată în Raport.

Peste 25.000 de persoane anagajate la nivelul autorităţilor locale au beneficiat de indemnizaţie pentru ţinută decentă, cheltuielile bugetare ridicându-se la aproape 50 milioane lei într-un singur an. (12 milioane euro)

Dar ţinuta decentă nu este totul pentru edili, angajaţii lor benefiind şi de alte sporuri care să le asigure o imagine excelentă.
Astfel, bugetarii au primit bani pentru vestimentaţie, pentru echipament sau pentru reprezentare (în acest ultim caz fiind cheltuite peste 20 milioane lei (5 milioane euro) pentru aproximativ 6.000 de persoane).

Nu a fost uitată nici întreţinerea igienii şi sănătăţii, astfel încât peste 1.500 de bugetari au beneficiat de acest spor pentru care s-au cheltuit 8,5 milioane lei. (2 milioane euro)

Chiar dacă pare greu de crezut, în România există şi sporul pentru refacerea după concediul de odihnă, ca şi sporul pentru transportul în concediu.

Pentru condiţii dificile de muncă s-au acordat o mulţime de bonificaţii, de la sporul pentru xerox sau sporul de praf, până la sporul pentru ochelari de protecţie sau cel pentru reparaţii carosabil, dar nefiind uitată bonificaţia pentru munca în condiţii penibile.

La nivel de comună s-a ajuns să se acorde chiar şi bonificaţie pentru ziua localităţii, pentru ziua silvicultorului sau pentru a sărbătorii venirea toamnei.

Întrucât funcţionarii români sunt tot mai stresaţi, conducerea instituţiilor au decis să le acorde şi spor de suprasolicitare neuropsihică (stres).
Astfel, într-un singur an, peste 18.000 de bugetari au primit un spor de stres în valoare totală de 20 milioane lei. (5 milioane euro)

Tot pentru a ajuta bugetarii să se relaxeze, autorităţile publice locale au decis să adauge acestor bonificaţii multe alte prime acordate cu diverse ocazii, de la căsătorie, naştere copil, pensionare, până la tot felul de zile de sărbătoare (Paşte, Crăciun, 1 iunie, 8 martie, 1 mai, 9 mai).

Autorităţile publice locale au dat şi multe sporuri pentru fidelitate, mobilitate, loialitate, dar şi spor de relaţii cu publicul sau spor pentru limbi străine.

În total, sporurile, indemnizaţiile, primele acordate salariaţilor plătiţi din bugetele locale au însumat 259 de milioane de euro în 2008. (64 milioane euro)
Iar raportul Curţii de Conturi susţine că aceste sume au fost plătite „fără bază legală”.



din sferele bine închise ale bugetarilor mai aflasem informații (mărunte) referitoare la sporurile acordate (de acord, nu în sume egale tuturor) și rar mi se întîmplă să mă mai uimească ceva din ceea ce se întîmplă în fascinanta Românie
tot ce mai pot să spun: nesimțire și bătaie de joc
noi de noi ne batem joc

[sarabendis]

la prima vedere n-ar fi nimic politic în ceea ce am să postez mai jos, la a doua vedere m-a lovit tupeul femeii (că doamnă n-a fost niciodată) care își duce traiul, vai!, la Monte Carlo și fiind ea preocupată, chiar copleșită de problemele României, s-a pus pe făcut analize.
iar cum politica este sinonimă cu tupeul, uite ca sînt ontopic!

detașîndu-mă (cu greu!) de numele care semnează articolul apărut azi în Jurnalul Național, trebuie să recunosc că are dreptate în ceea ce scrie


Ce putem face pentru România

Odinioară, pentru ţară încălecai pe cal şi te băteai cu duşmanul sau înşfăcai o armă şi mărşăluiai pe drumul cătăniei, pentru că, în genere, istoria îţi oferea mereu câte o bătălie pe cinste.
Era aproape exclusiv treaba bărbaţilor să apere glia de hoardele cotropitoare, iar treaba femeii era mereu aceeaşi - să facă, să crească şi să educe copiii ţării.

Astăzi, nu avem parte decât de atacuri mediatice din afară şi, cel mai adesea, ne atacăm singuri, ne mutilăm existenţele, ne războim între noi fără miză şi nu câştigăm niciodată nimic.
Iar de educaţie ne facem timp cel mai puţin...

Privită din afară, România se vede mult mai clar, dar în nici un caz mai atrăgătoare.
Cumva, deschiderea graniţelor a dezvelit toate defectele ei şi orice efort diplomatic de a cosmetiza dezastrul pare un "dans al pinguinului" - se distrează toţi participanţii, dar sunt ridicoli pentru cei de pe margine.

Încă mai vin străini în ţară şi pleacă impresionaţi de "căldura cu care-i primim" sau de "frumuseţea locurilor", dar sunt incapabili să învingă în confruntarea cu oroarea celor care nu ne-au vizitat niciodată, dar au rămas fără poşetă, fără maşină sau au fost agresaţi prin Europa de români nedemni.

Între cine suntem, cei mai mulţi dintre noi şi cum ne vedem în ochii lumii, e o prăpastie mlăştinoasă, peste care nimeni nu se încumetă să construiască poduri salvatoare.

Nu mai cred în guverne care fac minuni, nici în diplomaţi care conversează frumos la cafea cu alţii.
Nu mai cred nici în strategii şi nici in campanii de imagine în care scoatem la înaintare singurii oameni valoroşi pe care-i recunosc străinii, dacă n-au murit între timp şi dacă n-au uitat să povestească şi copiilor lor cine-au fost şi ce-au realizat Nadia, Ilie sau Hagi. ...
Nu mai cred decât în oameni, în românul ca individ, nu ca naţie.
În cursa pentru civilizare şi reuşită nu vor câstiga niciodată toţi participanţii, dar ştiu sigur că există premii speciale pentru toţi aceia care-şi vor vedea de drumul lor, de treaba lor, de fiinţa lor, de familia lor...

Cred că România are tot mai multă nevoie de noi.
Dinăuntrul sau dinafara ei, putem să-i îndreptăm spatele şi să-i ridicăm ochii din pământ numai prin efortul individual de a fi oameni frumoşi.
Un om frumos e un om educat, a cărui bunătate nu va fi niciodată vedetă la televizor, dar ar putea fi zâmbet de admiraţie din partea lumii.
Nu e prea târziu să-i răcorim obrajii României de ruşinea cetăţenilor ei netrebnici, care au spus atâtea poveşti hidoase despre ţară în alte ţări.

Nu e complicat să-i luăm mâinile de la urechi şi de la ochi şi să-i arătăm ceva ce n-a mai văzut de prea multă vreme - nişte români hotărâţi să-şi schimbe lumea în care trăiesc, să-şi facă ordine în viaţă, să-şi crească frumos copiii, să-şi admire semenii merituoşi şi să întoarcă spatele tuturor mizeriilor sociale, televizate, mediatizate, comentate...
Putem să-i dăruim României măcar promisiunea că vom încerca să ne preocupăm de vieţile noastre şi de problemele noastre, cu bun-simţ şi onestitate.

România e cotropită de mitocănie, de forumişti abjecţi, de scuipători de seminţe, de tot felul de indivizi care poluează societatea, viitorul nostru, limba română, care asmut nulităţile împotriva oamenilor de calitate, care alungă echilibrul din noi...
Nimeni nu se luptă cu ei, de frică sau de silă.

Ba, mai mult, îi şi poftim la televizor sau îi postăm pe net, ca să-i scoatem şi mai tare în faţă şi-i lăsăm să se desfăşoare pentru că n-avem încotro.

Pentru că mitocania nu e o infracţiune, dar e atât de otrăvitoare...
E destul de posibil ca acest colţ de ziar să nu ajute la nimic sau, în cel mai românesc caz, să devină cornet de seminţe...
E foarte posibil...


Mihaela Rădulescu

[sarabendis]

Lelia Munteanu, Jurnalul Național, 23 martie 2010

Cum să cazi bine pe tehnică. Stenograme sălbatice

Pentru că nici oţel de cătuşe nu se mai găseşte, DNA bagă program artistic. "Generalul Fanfaron" sau "Senatorul Domestic" (vezi scriptul: "acestea sunt nişte convorbiri domestice").
De ascultare.
Anticorupţia a făcut un mizanplas cu tehnică operativă în restaurantul Select, cât să poată prinde replicile cele mai savuroase.
După ce şi-a încheiat misiunea cu câteva scenete memorabile care rulează pe toate ecranele de dimineaţă până târziu în noapte, problema era să scoată microfoanele şi măţăraia de cabluri din cârciumă.
Cum?
Deştept: anunţând un atentat cu bombă.
După principiul "ascultă, împrăştie, că tot mai rămâne ceva", iată faptele: un civil, un relaxat, a chefuit până a căzut sub masă şi sub masă - ce să vezi?
Încă o înregistrare.
A transcris-o acasă - (cât la ţinut nevastă-sa în carantină să-i treacă mahmureala) - şi iată ce-a ieşit:

"Berceanu: Nu mai dorm noaptea. Cum să finalizez autostrada… (aici nu se aude bine) repede şi cu bani puţini?

Udrea: Ce coincidenţă! Nici eu nu mai… (microfonie: probabil "dorm") noaptea. Cum să atrag cât mai mulţi turişti în ţară fără să le spun unde-i România, că reclama costă.

Boc: Dacă n-aţi fi adus vorba, n-aţi fi aflat niciodată: şi eu am insomnii. Am terminat al şaptelea program anticriză şi n-am nici o dactilografă care să-mi transcrie ciorna.

Berceanu: Domnule Prim-Ministru, Emile dragă, le-ai dat afară ca să faci economii la buget. A fost o măsură pe care am salutat-o cu toţii. Şi economia s-a mai redresat. Aveau lefuri nesimţite plus spor de diacritice. Nu le mai sătura Dumnezeu şi Sfânta Paraschiva.

Udrea: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, cu vizionarismul care îi caracterizează viaţa şi opera, a spus c-o să ieşim din criză. N-a apucat să ne înveţe cum, fiindcă tocmai se ducea să-şi facă… (cade o frapieră, nu se înţelege)… de rutină.

Boc: Ştiu eu cum: luăm lefurile şi pensiile magistraţilor. Le băgăm în… (neinteligibil)…

Berceanu (sincer îngrijorat): Şi ăştia din ce-o să trăiască?

Boc: Vezi stenogramele lui Voicu. Da' nu scapă ei aşa uşor, că le luăm şi din şpăgi: 160 de mii recursul la Înalta
Curte? Impozităm la sânge ca să crească produsul intern brut. Putem merge astfel cu creşterea salarială pentru dascăli chiar până la 0,098 la sută.

Udrea: Măcar bani de cartelă să le lăsăm la magistraţi. Cum o să ia legătura cu infractorii?

Videanu: Aici am eu o idee. Creăm, din fonduri europene, instituţia Judecătorului de Pace cu Penalii.

Udrea: Mai am şi eu o idee (neinteligibil)…

Boc: E bună, dar mai trebuie lucrat la ea.

Videanu: Pe mine mă scuzaţi, mă cheamă problemele ţării: am avion de Monte Carlo.

Boc: ?

Berceanu: ?

Udrea: Cu capitala la Nisa?

Videanu: Ce vă miraţi? Conduc un grup de… (neinteligibil)… români în energie. Ce-am constatat: atât la ruletă, cât şi la black jack, dar şi la poker, se risipeşte o cantitate imensă de energie neconvenţională. Noi, românii, avem tehnologia de a o capta în turbine şi a o reintroduce în circuit sub formă de celuloză, atât de necesară tipăririi hotărârilor de guvern.

Udrea (se caută în poşetă de ruj): Eu aş dori să mai adaug câteva frumoase cuvinte despre preşedintele Traian Băsescu. Chiar cu riscul de a fi înregistrată…"


http://www.youtube.c...h?v=Ky271W94VHA


Brad Florescu

Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi.
Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat.
Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta.
Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat.
Nu ţi-e uşor s-o laşi.
Ţara şi mama nu ţi le alegi.
Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul.
E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi.
O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul şi credinţa.

Bătrânii.
România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani.
Îi ţine în foame şi în frig.
Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni.
Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat.
Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri.
Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi.
O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste.
Fără bătrâni nu există familie.
Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul.
Care pământ?
Cine mai e legat de pământ în ţara aia?
Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el?
Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel.
Foarte inteligent.
Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările "prietene".

La noi chestia asta se numeşte "agricultură de subzistenţă" şi lui tanti Europa nu-i place.
Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE.
Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare.
Să dispară!

Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum.
Neam de neamul lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească.
Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri.
I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş.
Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale.
Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.

Credinţa.
O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt, cât mai sunt.
Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp.
Pus bine, că poate îl va mai purta cineva.
Când or să moară oamenii ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se vâd şi ţâţele şi portofelul burduşit.
Se poartă la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un "Tatăl nostru" spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil.
Scuze, domnu părinte, e urgent.

Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri.
Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el.
Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o.
Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită.
Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită.
Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici.
Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi bunicii, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.

Să trăieşti.

[sarabendis]

Primăria Arpaşu de Jos şi-a stabilit pentru anul trecut un fond total de salarii de 380.000 de lei.
Deşi criza era deja bine instalată în ţară, fondul de salarii a fost cu 80.000 de lei mai mare decât în anul precedent.
Din luna ianuarie, primarul comunei a încasat 3.368 de lei lunar, viceprimarul 2.941, contabila 2.572, iar casierul primăriei 1.885 lei.
Însă cheltuielile au explodat în apropierea Paştilor.
Secretara primăriei a primit de Paşti un salariu de 6.200 de lei, la care s-a mai adăugat şi o primă de 1.700. În total, 7.900 de lei (~2000 e), un salariu de manager.
Însă Daniela Bârsan, secretara primăriei, poate să fie geloasă pe primar şi adjunctul său, care au încasat drept prime 2.279 de lei primul dintre ei şi 2.089 următorul.

Scandalul în comună a izbucnit în momentul în care toate aceste sume au ajuns la urechea contribuabililor.
Un fost consilier local, Gheorghe Şerbu, a solicitat primăriei statele de plată pe anul 2009 şi a publicat toate sumele cheltuite de administraţie pe salarii şi prime în revista locală Foaia Arpăşeană.
Oricât de ciudată pare situaţia, administraţiei locale din Arpaşu nu i se poate imputa nimic.
Toate plăţile sunt aprobate atât de Direcţia Finanţelor Publice, cât şi de trezorerie.
Iar Prefectura, deşi a auzit de caz, nu a considerat necesar să se autosesizeze.
Actele sunt în perfectă regulă.

Primarul comunei, Mircea Bucur, vede problema în cu totul alt fel.
El consideră că veniturile puteau fi şi mai mari dacă s-ar fi acordat şi tichete de masă.
"Nu se face nimic ilegal la primăria din Arpaşu de Jos.
Tot ceea ce facem este avizat de la Sibiu, primim lunar toate aprobările, ba chiar nimeni nu a încasat, aşa cum era normal, tichete de masă.
Prima de Crăciun şi Paşte s-a dat conform contractului colectiv de muncă.
Am avut controale peste controale de la toată lumea în ultima perioadă şi nimeni nu a găsit nimic în neregulă", a spus primarul Bucur.

Şi ca o încheiere, angajaţii Primăriei Arpaşu de Jos au primit în ianuarie 2010 şi al 13-lea salariu.
În cifre, primarul comunei a mai încasat un salariu brut de 5.220 de lei.
Asta, în condiţiile în care cea mai mare investiţie a comunei, proiectul de introducere a canalizării, stă blocat de un an de zile.
Termenul de finalizare a proiectului era 1 martie 2009.

România Liberă, 31 martie 2010

[Luanda]

vaxile, la 15 December 2009 - 03:53 AM, a spus:

o singura intrebare, luanda ... da' cine plateste banii aia? mi-e greu sa cred ca guvernu' avgan, pe motiv de buzunari guale!

Scuze ca iti raspund asa tarziu. Initial banii vin din fonduri ONU, EC, Cooperatii internationale. Apoi guvernul face imprumuturi care initial sunt foarte usor de obtinut. Tarile care dau imprumutul isi trimit firmele la atac. In cazul Afghanistanului multe din imprumuturi au fost pur si simplu sterse cu buretele. Mai multe taxe pt noi!! Practic eu vad totul cam asa "banii oamenilor saraci din tarile bogate se duc la oamenii bogati din tarile sarace".

[Cassia]

Luanda, la 31 March 2010 - 08:59 PM, a spus:

vaxile, la 15 December 2009 - 03:53 AM, a spus:

o singura intrebare, luanda ... da' cine plateste banii aia? mi-e greu sa cred ca guvernu' avgan, pe motiv de buzunari guale!

Scuze ca iti raspund asa tarziu. Initial banii vin din fonduri ONU, EC, Cooperatii internationale. Apoi guvernul face imprumuturi care initial sunt foarte usor de obtinut. Tarile care dau imprumutul isi trimit firmele la atac. In cazul Afghanistanului multe din imprumuturi au fost pur si simplu sterse cu buretele. Mai multe taxe pt noi!! Practic eu vad totul cam asa "banii oamenilor saraci din tarile bogate se duc la oamenii bogati din tarile sarace".

Pentru asta ai o bila uriasa alba de la mine si o
Asa este, nu as fi putut sa exprim mai bine decit tine.

Eu mi-am pus si problema Haiti. Inteleg ca au trecut printr-o tragedie, dar prea mult ne-a fost bagat pe git ca TREBUIE sa ii ajutam. Prieteni de-ai mei au raportat cu multa mindrie ca au contribuit citeva sute de dolari pentru Haiti. Bun, frumos din partea lor. Doar ca niciunul nu s-a gindit sa faca o cheta cind altii din grup si-au pierdut joburile.

Ma rog; alta poveste. Din cite am inteles, tipa care este in pozitie onorifica de a reprezenta Canada citeodata (guvernatoare) este din Haiti; deci clar ca ajutoare vor merge acolo. Ca firmele care merg sa reconstruiasca sint deja criticate ca ar fi inhatat din banii trimisi de o gramada de alte tari, este alta treaba.