[zoazorel]

Vin si eu sa va sorcovesc si sa va urez un an mai bun si mai norocos.

Conform Wikipedia, iata si sorcova:

Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie.

Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.

Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei.

Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.^[1]

Textul Sorcovei este fix, și variază ușor în funcție de regiune. Iată una din forme^[2]:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
O altă variantă a textului este următoarea:^[3]

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâaniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.

Fisiere atasate

•  sorcova.jpg (9.07K)
  Number of downloads: 0

[redivivus]

stella, la 01 January 2013 - 09:33 AM, a spus:

Si ca sa ies din butoiul de amintiri melancolice ia sa va sorcovesc si sa urez LMA la toti Atzilitcii de pe forum...


http://www.youtube.c...h?v=CsMCgtqfNAE

http://www.youtube.c...h?v=w2ujMCYMhYQ

*****Colind - Sorcova Vesela

Sorcova, vesela,
Să trăiti, să-mbătrâniti,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi
Câte cuie sunt pe casa
Atâtia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!

Sa traiti, sa traiti,
Întru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatrâniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele întinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti împreuna,
Pâna-n veci cu voie buna

Sorcova
Vesela,
Sa traiti
Sa-mbatrâniti,
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani
Câte cuie sunt pe casa,
Atâtia galbeni pe masa.;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n batatura,
Atâtia copii în patura;
Cât par într-un cojoc,
Atâtia copii la foc;
Câta frunza pe umbrar,
Atâtia bani în buzunar!*****

nu, Stella, eu am copilarit la bunicii mei care stateau pe la Dolhasca, dar aerul moldovenesc e unic
stiu ca nu toata lumea are parerea asta, dar e doar pentru cunoscatori

[zoazorel]

Subscriu!

[stella]

redivivus, la 01 January 2013 - 02:10 PM, a spus:

nu, Stella, eu am copilarit la bunicii mei care stateau pe la Dolhasca, dar aerul moldovenesc e unic
stiu ca nu toata lumea are parerea asta, dar e doar pentru cunoscatori

Ihhaaaaaaaaa , Dolhasca, nod di cali feratà....cum sa n-o stiu , cate trenuri am schimbat acolo
Parca Arsinel de pe-acolo este
Si da , Moldova si Bucovina rulz

[zoazorel]

Azi e Dragobetele! Sa fim iubite!

Obiceiuri de Dragobete

Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.
La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:

"Flori de fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.
De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se imbratisau. Avea toate trasaturile unei sarbatori premaritale, de antamare a unor relatii intre tinerii din comunitate, ce anticipau nuntile.
Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.
Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.
Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.
Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

Sursa: CrestinOrtodox.ro


Dragobetele este o sărbătoare cu radacini slave de rit vechi celebrată în unele locuri din România pe 24 (Glovo-Obretania) sau pe 28 februarie, l, 3 și 25 martie. Sărbătoarea de Dragobete (Vobritenia⁾ este considerată echivalentul sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Dragobetele este o sarbatoare cu o traditie relativ noua, avand o vechime in jurul a 170-180 de ani de la patrunderea ei in teritoriile romanesti si păstrate cu precădere în sud-vestul României

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dragobete

[Ellani]

Cum am mai scris pe alt subiect,sa ninga dara cu iubire peste toti,astazi si nu numai!

[Lapona Enigel]

Vin sfintii, vin mosii!!! Anul asta nu mai trece fara sfinti! Am zis! Fac si asa si asa. Moama, abia astept!
Ceva traditii de cei 40 de sfinti?

[Giorgiana]

Sfintii 40 de mucenici - traditii si obiceiuri


In fiecare an, pe 9 martie, biserica noastra crestin-ortodoxa, praznuieste Sfintii 40 de Mucenici care au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), mare prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.

Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor dar, pentru ca acestia au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici a iesit din apa din cauza gerului si alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage timp in care s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si din cer au coborat asupra mucenicilor 40 de cununi stralucitoare. Unul dintre soldatii de paza, uimit ca in miezul noptii o lumina din cer incalzeste apa si ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine sa se aseze, s-a aruncat in apa, marturisind ca si el este crestin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, trupurile lor au fost arse si oasele aruncate in lac. Dupa trei zile, Sfintii s-au aratat episcopului Petre, cerandu-i sa-i scoata din apa. Crestinii le-au scos si le-au ingropat cu mare cinste.

In cultura populara, ziua Sfintilor 40 de Mucenici, marca inceputul noului an agricol si mucenicii erau considerati drept spirite ale mosilor si stramosilor carora, la 9 martie, li se facea pomana. In aceasta zi, se gatesc "mucenicii", 40 la numar, "macenicii", "sfintii", sau "sfintisorii", adica niste colacei in forma cifrei 8, care sunt unsi cu miere si tavaliti prin nuca uscata. In Moldova, sfintii se fac din aluat de cozonac si se coc la cuptor. In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma, doar ca sunt mici si se fierb in apa cu zahar, cu nuca si scortisoara, care simbolizeaza lacul unde au fost aruncati Sfintii Mucenici.

Pe 9 martie, la sate, exista inca obiceiul de a se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu carbuni adusi din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. Focurile erau intretinute cu paie vechi, plante uscate, gunoi de grajd si alte ramasite care simbolizau arderea rituala a iernii si purificarea in vederea intampinarii noului an agrar. Feciorii sareau peste focuri, lasand ca straiele sa le fie patrunse de fum.

In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile mai calde si mai calme. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura din pamant si sa intre gerul sau focurile.

Cele 40 de pahare de vin baute in aceasta zi constituie un stravechi ritual de primavara, nascut din credinta ca vinul ingurgitat se transforma in sange si da barbatilor putere pentru intregul an. Picaturile ramase din vinul baut de 9 martie era risipite peste pomi si vii ca sa aiba recolte bogate.

Un obicei deosebit dar uitat, de pe vremea cand taranul avea pamant si propriile-i unelte agricole, era pornirea plugului cu care gospodarul facea un cerc ritual in jurul casei sau al curtii.

Exista credinta ca cei ce dau de pomana in aceasta zi, vor fi, tot anul feriti de boli si de necazuri. Se mai spune ca, daca de ziua Mucenicilor ploua, va ploua si-n ziua de Pasti, iar daca este inghet, iarna va tine pana de Sfantul Gheorghe, pe 23 aprilie. Se spune ca plantele sadite de femei in aceasta zi, inainte de rasaritul soarelui, rodesc de 40 de ori mai mult. In unele zone, in aceasta zi, tinerii cautau pe camp radacini de iarba mare, planta de leac dar folosita si la pregatirea potiunilor pentru vraji.

 Traditii.jpg (168.15K)
Number of downloads: 0

[vali]

1 Martie: Mărţişorul – Tradiţii, semnificaţie şi origine


În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
1 Martie: Mărţişorul – Tradiţii, semnificaţie şi origine cultura

1 Martie - Martisor

În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi da-mi albeţele”.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul rosul. Unele legende populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”, conform calendarortodox.ro: “…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe semnificaţii multiple.

[Piscotel]

Ma intristeaza sa vad ca strazile gem de tarabe cu martisoare,barbatii le cumpara ,le ofera ,dar femeile nu le mai poarta.
Probabil asteapta si de martisor parfumuri,ciocolata,bijuterii iar mesajul martisorului se pierde in fumul comercial.

Unde sunt vremurile cand la scoala fiind ,ne intreceam care mai de care sa ne impopotzonam cu zecile de martisoare primite de la colegi ?
Invatatoarele purtau martisoarelele ca generalii decoratiile .

Eu port cu mandrie in fiecare an martisorul primit de la Om.
Anula acesta am primit un hornar .
L-am prins pe gulerul hainei si m-am umplut de zambet.
Pentru mine asa vine primavara.

Va doresc o primavara minunata !

[zoazorel]

V-ati ales baba? A mea e pe 6 martie!

[mdoyna]

zoazorel, la 02 March 2013 - 08:07 PM, a spus:

V-ati ales baba? A mea e pe 6 martie!

Si a mea este tot pe 6, ca in fiecare an. Doar sunt nascuta intr-o zi de 6. Nu martie

[zerda]

Piscotel, la 02 March 2013 - 02:21 PM, a spus:

Ma intristeaza sa vad ca strazile gem de tarabe cu martisoare,barbatii le cumpara ,le ofera ,dar femeile nu le mai poarta.
Probabil asteapta si de martisor parfumuri,ciocolata,bijuterii iar mesajul martisorului se pierde in fumul comercial.

Unde sunt vremurile cand la scoala fiind ,ne intreceam care mai de care sa ne impopotzonam cu zecile de martisoare primite de la colegi ?
Invatatoarele purtau martisoarelele ca generalii decoratiile .


Va doresc o primavara minunata !

Cred ca e si o chestiune de moment si dispozitie sufleteasca.La fostul loc de munca toata lumea dadea/primea martisoare pentru ca ASA SE FACE!
In afara de cele cu vreo semnificatie aparte, ani de zile n-am purtat niciun martisor! De la nimeni, ba le mai si uitam la birou!
Joi am fost la ziua a 3 amici, din care 2 nascuti chiar pe 1 Martie si un prieten a venit cu o punga de martisoare si ne-a dat la toate fetele martisoare.
Primul fenomen interesant, toate fetele si-au pus martisoarele in piept sau le-au legat la mana, unele dintre fete au 26 de ani, deci n-au trait perioada de care zice Piscotel.
Al doilea fenomen interesant, toti barbatii erau morti de invidie ca nu le-a trecut prin cap sa ia si ei martisoare!Si acum am prins pe pulovarul cu care eram un martisor, n-am mai purtat martisor doua zile la rand din scoala generala!

Asa ca poate nu asteptam toate un cadou!!

[W Mamadeus Paparotti]

zoazorel, la 02 March 2013 - 08:07 PM, a spus:

V-ati ales baba? A mea e pe 6 martie!

Baba mea a fost azi 3 martie.
Aceeasi data de 35 de ani.
La inceput a fost o dragoste din liceu, dupa mai multi ani - implicata fiind alta dragoste - s-a nascut in acesta zi Principessa fetita pe care am avut placerea s-o facem.

Azi a fost Baba mea.
Si a fost o vreme splendida!

[Lapona Enigel]

Ieri a fost baba mea, dar nu ma orientez decat dupa vremea de acasa. Cum a fost vremea ieri la voi?

Mamarotti, sa iti traiasca fiica si sa fie vesela si bucuroasa ca o zi de primavara!

[zoazorel]

Sheffuuu, sa-ti traiasca Principessa! Sanatate sa fie!
Inspirati ati fost.Ieri ca ieri, dar azi CHIAR a fost primavara.
Eu am emotii, ca pana pe 6...

Cat despre martisoare, colegii mei actuali pun bani si ne cumpara TOTI martisoare.Anul trecut am avut elefantul din argint, pe care-l port pe lantisor.Anul asta ne-au luat flori la ghiveci:Primula si ciocolata.
Exact asa:

 primula.jpg (98.91K)
Number of downloads: 0

Si mie-mi place sa ma "ornez"ca generalul cu martisoare, dar sunt unele care nu se pot pune-n piept.
Dar fundita de la Dl Zoazorel mi-am prins-o-n piept.Cum a fost singurul primit...

[Giorgiana]

zoazorel, la 02 March 2013 - 08:07 PM, a spus:

V-ati ales baba? A mea e pe 6 martie!

Si baba mea este tot pe 6 Martie, sunt nascuta pe 15, deci 1+5=6.

[vali]

Eu port martisor, azi am o fundita primita de la cumnatu', e superba!
Plus de asta am o colega care face chestii din astea artizanale, anul asta am primit de la ea un martisor sub forba de palarie, anul trecut unul sub forma de blugi, pictati, acum 2 ani un fluturas lila, toate superbe.
Si ca veni vorba de baba, a mea e mereu pe 7, ca 1+6=7, si-o sa fie o zi superba, asa ca mine! Hahahaha!

[aura]

si baba mea tot pe 7.

[milena]

vali, multumesc pt randurile care le-ai scris. eu nu stiam de istoria Martisorului asa cum ai scris tu.

am un martisor, din Romania, si il port cu drag in fiecare an.
baba mea e pe 9 in fiecare an.