[Dauphne]

floricica, la 13 December 2012 - 12:54 PM, a spus:

Io cand m-am dus la ceremonia sa-mi iau cetatenia canadiana m-am imbracat in costum national romanesc cusut de strabunica-mia

floricica, la 13 December 2012 - 12:18 PM, a spus:

eu eram la bloc si aveam strategie, grup planificat, mergeam din apartament in apartament, ne straduiam sa cantam frumos.. Noi ciocaneam la apartamente si unde ni se deschidea cantam.


sudistii cu "Cea cea cea caprita cea, te-am adus din Dobrogea" si drepti ii ca si caprele is frumoase cu tzacanitul lor dar ca Ursii mei nu-s, nenica. N-are cum!

Si noi la fel, ba ne vindeam ponturi,:vezi ca deschide la 3, ala de la parter da 5lei....
Mergeam cu Steaua in ajun, de anul nou cu o uratura: Aho, aho copii si frati... si dimineata cu sorcova, vesela...cu un bat decorat cu floricele din hartie creponata si aruncam cu orez.
Mama strangea din timp fise sa aiba de dat la colindatori si deschidea usa oricui suna.

La tara traditiile erau mai puternice, diverse benzi, de haiduci, capra, ursi, calusari.
Mi-o amintesc pe bunica cum avea pregatita o cosarca/cos enorm -cu nuci, mere si colaci. Ea bani nu dadea.

Si capra, o stiam cu Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa, ceva de genul, imi amintesc doar prima strofa

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Vine lupu-n urma ta
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ne temem că te-a mânca
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa.

Noi am prins-o pe-nserat
Şi-am venit cu dânsa-n sat,
Aşa-i din bătrâni lăsat
Cu căpriţa de umblat.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa.

Foaie verde şi-un grăunte
Asta-i capra de la munte.
De la munte din Carpaţi
Ce tot umblă pe sub brazi.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa.

Capra noastră-mpestriţată,
Ce stai aşa supărată?
Spune doar făr’ de necaz
Ai mâncat tu ceva azi?
Behehe, behehe, behehe, behehe,
Behehe, behehe, behehe, behehe.

Foaie verde de alună,
Ia-ţi căpriţă sara bună,
Hai căpriţă, hai afară
Că la anul venim iară!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa.

[zerda]

moatza, la 14 December 2012 - 01:00 PM, a spus:

Floricico, hai ca esti prea neinduratoare!
Si-a zis si ea ofu' ei, e mai directa, daca asa simte... acuma ce sa faca?
Peace, man!

edit: Zozo, iesi la interval!

Iti raspund tie ca ma enervez prea rau daca dau raspuns la postul de dinainte.
La fostul meu bloc, aparea anunt in aceasta perioada: NU DATI DRUMUL LA COLINDATORI, ca sparsesera unii de Craciun un apartament exact la etajul meu acum 3 ani.
La noi in bloc acum nu se deschide usa la interfon nici la aia cu pliante, asa s-a votat in adunarea de bloc, ca au fost unii care au urinat pe scara blocului.
Eu sunt exceptia care le mai da drumul la aia de la Kaufland, Real, Carrefour cand ii aud disperati la interfon. Pentru ca de cand exista interfon, nu poate intra oricine.
Evident ca intr-un bloc de 10 etaje cum sta omul, se pot strecura ca nu toti intreaba cand dau drumul. Au fost saptamana trecuta, el sta la doi, au cantat pana la et.3 poate 4 pe scara. Dupa care nu s-a mai auzit nimic brusc. Inseamna ca nu le-a deschis nimeni.
E o realitate la fel ca si cea pe care a infruntat-o si maica-mea cand le-a dat turta dulce si bomboane si niste copilasi de vreo 7 ani( care nu erau tigani) au intrebat-o daca bani nu are??
Cine vrea sa se ascunda cu capul in nisip, treaba lui. Daca eu dau drumul la colindatori in bloc, ma trezesc cu vecinii la usa! Fiind 10 apartamente gasesc repede responsabilul.

Regret ca nu am povesti nemuritoare, dar ce pot confirma de cand am fost la tara la un amic sa taiem porcul este ca mi-a zis bunica lui, ca nici acolo nu se mai umbla cu colindul cum se umbla si ca oamenii umbla dupa bani, asta in Draganesti Olt.

[Maya]

floricica, la 14 December 2012 - 12:23 PM, a spus:

Tu, poate din cauza de astia ca tine s-o inrait lumea si sunt toti timorati. Pe la mine prin cartier sau la tara, nu ne faceam probleme sa aratam prezentabili, dichisiti cand vin colidatorii. Toate apartamentele miroseau a cozonaci, sarmale, prajituri si gazdele erau imbracate cu tinute "de casa", sorturi, munciti ca pe la noi nu ne punem tocuri ca sa primim colindatorii si nici usi in cap nu le trantim, eventual daca nu aveam "marunt" nu deschidem. Apropos de bani marunti, toti ne adunam, schimbam bani "mari" inca de la inceputul lui Decembrie ca sa avem de dat sa ajunga la toti. Eu ani cat timp am colindat, urat, sorcovit nu m-o interesat de cum era gazda imbracata si nici nu m-o criticat nimeni ca sunt cersatoare. Asa aveti un talent de a strica, denatura si arunca cu rahat mai bine baga-ti dopuri in urechi si dormi, dormi nenica sa-ti fie pana la vara. Zic io "pardon" in numele colindatorilor, tu du-te si dormi.

Deci raspunsul tau nu e tocmai frumos! E chiar deplasat! Daca ai fi asa aprofundata în spiritul sarbatorilor si a traditiilor românesti, ar trebui sa fii mai buna, mai îngaduitoare si sa accepti ca nu toata lumea trebuie sa fie de aceeasi parere cu tine.

[zoazorel]

Hai mai bine-un cantec vesel sa cantam, sa me"intram in mana"!
http://www.crestinor...lui-138308.html

[bristena]

zerda, la 14 December 2012 - 02:49 PM, a spus:

La noi in bloc acum nu se deschide usa la interfon nici la aia cu pliante,

off topic: Zerda, in Italia s-au pus casute postale afara, langa usa de intrare in bloc, special pentru publicitate, sunt mari si scrie "Publicitate", distribuitorii lasa acolo toate pliantele, cine vrea isi ia singur, daca mai raman, cand se face curatenia scarii 1-2 ori/saptamana se arunca
de ce nu se poate face asa si in Romania? cat poate costa o cutie postala mare? ca si cel ce distribuie material publicitar ii platit pentru a-l distribui.
offffff...

[zerda]

Off topic: Uite o sa le zic sa puna o cutie postala mare afara! Chiar e buna ideea, ti-am zis mie mi-e mila cand ii aud cum se roaga sa le dau drumul, ca vorba aia, isi fac si ei treaba!

[zoazorel]

Dauphne, ca de capra uitasem! Dar cu taiatul porcului cun era? Ca eu la asa ceva n-am avut cum participa.Ai mei luau porcul gata taiat de la tara!
Daca stie cineva...

Stiu doar ca se "ghicea"in splina porcului.Daca avea capatul de sus mai lat, iarna era grea la-nceput, daca era jos capatul ingrosat, sfarsitul iernii era greu.

[petunie]

zerda, la 14 December 2012 - 02:49 PM, a spus:

Regret ca nu am povesti nemuritoare, dar ce pot confirma de cand am fost la tara la un amic sa taiem porcul este ca mi-a zis bunica lui, ca nici acolo nu se mai umbla cu colindul cum se umbla si ca oamenii umbla dupa bani, asta in Draganesti Olt.

Si prin partea noastra la fel;vorbesc numai de satul unde stau ai mei.Sunt curioasa anul asta daca vine cineva.

Eu imi amintesc de cand eram mica,pana in 9-10 ani,asa ceva;era o trupa tare frumoasa de colindatori,de varsta lu' sora-mea cea mare,numai ca ajungeau pe la noi numai pe la miezul noptii.Parintii mei au fost(sunt si acuma) tare de gasca(gashca) si le placea si baietilor si fetelor din grup,asa ca la noi isi faceau si inchiderea cum ar veni,mancau etc.Mama ce ciuda imi era ca nu ma trezea mama si pe mine sa-i vad/ascult .Eu cu sora-mea cea mica dormeam la ora aia de cele mai multe ori.Erau asa frumosi,toti imbracati cu bunda din aia de lana de oaie(cred) lunga pana jos,cu caciuli negre de blana,aveau chiar si un Mos Craciun cu ei si noi nu ii puteam vedea,era tragedie a doua zi .
Pacat ca e pe cale de disparitie acest obicei.

Eu am vrut sa-i invat pe copii doua-trei colinde,dar nu am apucat.Poate reusesc saptamana asta macar una,sa-i colindam pe ai mei

[zoazorel]

Petu, vezi c-am pus eu link cu versuri de colinde.Alea de le stim noi si-s usor de invatat si de copilasii tai!

[Alexandru]

Florishîco, sa-ti dau cu aia cu "...decît sa ne certam mai bine-un cîntec vesel sa cîntam"?

...iata anul nou
s-a apropiat
din ceeer va fi împodobit
ca un împarat...

[aura]

Zoazo, nu vreau sa te contrazic, numai ca eu am alte amintiri...Eu tot din Braila sunt, dar pe vremea mea mergeau toti copiii din bloc la colindat. Si nu erau tigani. Si nu, nu am avut niciodata sentimentul ca mergem la cersit. Colindam si la rude, asa era traditia...Si primeam bani, dar primeam si mere, nuci, prajiturele...

Poate eram eu prea mica si nu dadeam atentie pericolelelor, dar nu am auzit de colindatori -copii care sparg casele oamenilor. Dar daca ziceti ca erau, nu va contrazic. Ma rog, eu vorbesc de perioada comunista, ca dupa revolutie nu m-am mai dus, se stricase gashca.

Si noi aveam ponturi, stiam cine deschide si cine nu.

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste

Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia

[Dexter]

eu colindai numai la vîrsta adultă, la sat, in transilvania, alături de veri şi unchi şi ţin minte foarte distinct că sărbătorile petrecute acolo, mi-au întărit convingerea că lumea poate fi inerent bună.
toate gospodăriile la care am poposit aveau cel puţin 5-6 feluri de prăjituri de casă, vin in damigene, pălincă bună, porcării proaspete, miroasea a sarmale, a cozonaci şi a brad. toţi ne-au omenit şi ne-au aşezat la masă. cîntam "la vişlaim", păpam haioşe, albe ca zăpezile, alte dulciuri cu nume sofisticate, era intrecere intre gospodine să aibă prăjituri elaborate, beam vin rece, palinca de prună şi ne veseleam. ultima colindă era aleasă strategic, acolo am rămas şi am petrecut toată noaptea, a fost ca-n rai, parol.
in sat, moş crăciun venea pe catalige şi cu o joardă mare, unii îşi mai luau cîte o nuia pe cârcă inainte de a-şi căpăta cadourile, nu mai ştiu care era raţiunea, nici nu am văzut pe vre'unu atins, dar aşea spuneau povestirile de la gura sobei.
copii mergeau cu capra, cu buhaiul, cu sorcova, cu pluguşorul, cu steaua, mare bucurie era de sărbători.

[Uma]

Am fost si eu in Bucuresti vre-o doi ani cu mos Ajunul (dar seara, nu noaptea)cu o prietena si ne-am facut cu destule nuci de cozonaci, portocale si bani sa cumparam cadouri pentru parinti (tin minte si acum, am cumparat pentru ei o cartea si pentru fratele meu popice)

Dar imi povesteste prietena mea din Sighet cat de frumos e la ei (asa cum zice Dexter) si tare mi-ar placea sa ma duc intr-o iarna la ea acasa, nu de alta dar lucrurile se schimba si pe acolo...Casele frumoase din lemn au fost vandute si acum se ridica case din beton fara personalitate, fara nimic

Frumoas e Craciunul (dupa ziua mea, e ziua preferata din an)si tare dor mi-e de bunicutii mei care bateau cozonacul in copaia speciala, si faceam prajituri, fursecuri si piscoturi sa dea la un batalion - si dimineata de Craciun cand nu puneau gura pe mancare pana nu dadeau de pomana la morti...
Nici eu nu ma las, nu exista an sa nu-mi miroasa in casa a cozonac , sarmale si bunataturi si sa-mi fie casa plina ori de ajun, ori in zi de craciun.

[aura]

Uma, cum adica bateau cozonacii? Lua aluatul in brate si il trantea in copaie?

Iote vezi, eu asta cu pomana mortilor in ziua de Craciun nu o stiu.

[Uma]

aura, la 14 December 2012 - 10:29 PM, a spus:

Uma, cum adica bateau cozonacii? Lua aluatul in brate si il trantea in copaie?

Iote vezi, eu asta cu pomana mortilor in ziua de Craciun nu o stiu.

Da, si asa Bunicul cu forta multa, il "batea" pana era numai basici La mine il "bate" KA-ul. Foloseau copaia (covata) pentru ca framantau din mai multe kilograme de faina odata.

Aveau ceva in genul asta:
 copaie_covata.jpg (95.56K)
Number of downloads: 0

Da, asa faceau si fac si ai mei de cand ma stiu - tineau post (bunicul pe 24 tinea post negru, doar apa bea - bunica zicea ca atunci cand se duce el in rai, se prinde si ea de piciorul lui ), si nu puneau gura pe mancare in ziua de craciun pana nu dadeau pomana -mancare si bautura.

[stella]

Uma, la noi aia e covata, si maicamea si matusamea, tot asa framantau si *izbeau/bateau* aluatul pana se beshica

Acasa maicamea pastra o camera fara sa faca foc...si aia devenea *laboratorul* cu bunatati....lighene mari pline de fursecuri si diverse prajiturici, apoi bucatele care mai de care , cozonacii dolofani si nelipsitul *tort al copilariei* cu foi din miere si umplut cu frisca si nuci.

[moatza]

zoazorel, la 14 December 2012 - 05:22 PM, a spus:

Dar cu taiatul porcului cun era? Ca eu la asa ceva n-am avut cum participa.Ai mei luau porcul gata taiat de la tara!
Daca stie cineva...

Stiu doar ca se "ghicea"in splina porcului.Daca avea capatul de sus mai lat, iarna era grea la-nceput, daca era jos capatul ingrosat, sfarsitul iernii era greu.

cateva ierni am prins Ignatul la tara, in comuna Campuri - unde s-a nascut mos Ion Roata -din Vrancea, la sora mamei. Ei cresteau in fiecare an porc si daca n-avea macar 150kg se chema ca nu-s gospodari. Tocmea pe cineva special ptr injunghiatul porcului, un barbat mai aprig si cunoscator din sat. Nu putea face asta oricine, iar unchiu-meu putea sa taie porcul altuia, dar pe-al lui, nu! Stiu chiar povesti despre miscari necontrolate ale porcului injunghiat urmate de ranirea casapului. Inainte de macel, barbatii se cinsteau c-o tuica fiarta. Una-doua...sa-si faca curaj!
Mi-amintesc ca matusa-mea ne lua pe noi, copiii, si ne ducea intr-o camera la strada, dadea radioul tare si nu ieseam afara decat dupa ce porcul era trecut la cele vesnice. Din momentul ala, cand era invelit in paie ca sa fie parlit, toata lumea era cuprinsa de voie buna si frenezie ca sa se termine treaba mai repede si bine.
Dupa ce-l parleau, femeile aduceau apa clocotita si-o turnau in fir subtire pe porc, iar barbatii frecau soricul porcului cu lama cutitelor pana ajungea bietul Ghita rozaliu, cu sorici numa; bun de ros.
Inainte de a-l spinteca, punea matusa un tol pe porc si invita copiii sa se suie sa calareasca porcul. Cum am fost mereu o bagacioasa, nu scapam momentul si-n timpul asta matusa-mea ne ura sa fim sanatosi, frumosi si grasi ca porcul. Ceea ce, in treacat fie spus, s-a implinit!
Apoi spintecau porcul, masurau slana de pe el cu latul palmei si-si dadeau cu parerea ca n-a mancat degeaba. Scoteau intestinele, le curatau si, cu toate ca acum mi-ar displacea teribil treaba asta, atunci nu mi se parea nici scarbos, nici putzitor, cu toate ca stateam printre picioarele oamenilor prezenti, cu nasu-n porc.
De cum se scoteau primele sunci - maestru macelar era unchiu-meu- matusa punea pe pirostrii un ceaun curat in care se azvarleau bucatele mici de carne care cadeau de la fasonatul muschilor, bucatele de burta invarstata sau ficat/rinichi. Asta era pomana porcului din care mancau toti cei prezenti, si nu-mi amintesc masa mai buna decat aia. Mamaliga vartoasa in mijlocul mesei, castronul mare cu muraturi si polonicul mereu plin cu care scotea carne din ceaunul sfaraitor. Nu mai zic cat ne-nghionteam cu varul meu ca sa intingem bucatele rece de mamaliga in untura de pe fundul vasului...asta mai tarziu, dupa ce toata lumea era ospatata si barbatii scrutau cercetator munca femeilor la bucatile de carne din lighenele mari.
Matusa randuia fiecare bucata, asta de carnati, asta ptr afumat, ptr topit si pana seara era aranjat tot porcul si unele preparate erau deja gata.
Mi-amintesc intr-un an ca venise deja vremea afumatului suncilor si carnatilor. Mama si sora-sa au legat bucatile de afumat cu sfoara, afumatoarea era pregatita, si-au lasat consoartele sa supravegheze actiunea si ele s-au dus la biserica. Dupa cateva ore, cand s-au intors, era o palalaie la afumatoare care nu prevestea nimic bun. Barbatii, ca sa indure mai usor gerul din jurul afumatorii, s-au tot cinstit cu niste tuica fiarta si-au facut flacara cam mare. Asa de mare, ca s-a ars sfoara cu care erau legate virtualele produse si-au cazut toate in foc. Foc si para si ele! A iesit o halalaie generala iar noi am plecat acasa cu traistele goale. Cred ca s-a tinut post mai mult in anul ala.
Si-o alta amintire legata de taiatul porcilor: la inceputul casniciei mele, ne-ntelesesem cu ai mei sa crestem un porc impreuna. Sa crestem...e cam mult spus. Adica il cumparam de mic pe din doua si ai mei il duceau undeva la tara, la niste cunostinte ca sa-l creasca, urmand sa participam si noi la cheltuielile cu aprovizionarea lighioanei cu hrana, Bineinteles ca partea asta o saream noi, astia mai tineri, si nici ai mei nu insistau, dar tineau totusi sa ne asumam niste responsabilitati. Ei, si-n vara aia, cand fi-miu avea 1 an, dupa ce i-am luat motzul, ne-am hotarat noi sa-l radem in cap, in speranta de-a i se indesi parul. Nu s-a intamplat, ca n-avea cui semana, am slutit copilu' de pomana, dar cel mai tare s-a suparat taica-miu, care, nici mai mult, nici mai putin, ne-a amenintat ca el nu mai vorbeste cu noi, si nici porc nu ne mai da, ca ne-am batut joc de nepot'su. Atata ne-a amuzat amenintarea asta, pe care-a tot repetat-o pana i-a crescut mititelului un pufusor pe teasta, incat a ramas o vorba proverbiala la noi in familie, adica, ai facut asta? (ceva rau, de regula) nu-ti mai dau porc!
Sper sa nu va fi plictisit!

[zerda]

Azi, verisoara care sta la mine temporar si-a sacrificat porcul. Promit solemn ca o descos cu deamanuntul cum si de ce se face asa sau altfel si va scriu.

[alpha]

Oh Moatzo, mi-ai adus aminte de taiatul porcului! Tare fain mai era!

Este unul din putinele evenimente de care mi-e chiar dor


Erau cateva case in cartier care participau la taierea porcului prin rotatie, sambata asta la noi, sambata viitoare la voi si tot asa.

Cand era randul nostru ma trezeam cu noaptea-n cap sa nu pierd nimic. Intr-un an stateam infofolita pe treptele casei, cu un codru de paine-n mana si ma uitam cum ii fugarea porcul pe "taietori" in loc sa fie invers Aprig porc! I-a rupt cizma macelarului Vorba vine "macelar", aveam doi vecini - Vasi-baci si Laie-baci care erau priceputi. Ce mezeluri mai faceau!

Cel mai tare imi placea bucata de ureche ce-o capatam dupa ce terminau de parlit si curatat porcul, chiar inainte sa-l despice si-apoi seara cand gatau tot, pomana porcului. Nu-mi era sila de nimic, cred ca de-aia mananc orice si-n zi de azi. Le turnam apa fiarta la femeile care curatau matele si nu ma deranja nici cat negru sub unghie


Inainte sa plecam din tara am fost la ultimul taiat de porc, la niste prieteni in Bihor. Era porcul destul de mic, daca avea 100 kile. Gazda zice ca el nu-l injunghie, dl.alpha: las' ca-l injunghii io! Eu: da' tu stii?! El: pai l-am vazut pe tata cand eram mic. Cine strange sangele? Doamnele de fata....niciuna. Hai ca ma duc eu, zic. Iau castronul si ma duc langa meseriasi. Si iau ei porcu, il trantesc si-l injunghie dl alpha mai ceva ca Rambo, numa' ca i-o taiat traheea in loc sa-l intepe in inima. In 10 secunde era mai mult sange pe mine decat in castron! Zic: da' omoara-l mai omule, ca asta-i tortura! Pana la urma l-a nimerit. De-atunci tot rad de el c-o-njunghiat porcu-n jambon


Cu colinda nu mergeam cand eram copii, nu stiu de ce. Mergem acum. In fiecare an pe 24 seara luam fetele si colindam toata comunitatea, + cativa vecini pentru care mai bagam si-un Jingle Bell, da' le zicem si "Sculati gazde" si se bucura, chiar daca nu pricep

[aura]

Moatza, pe mine cu siguranta m-au incantat povestile tale. Sa ne mai spui si altele, ca tare frumos e...

Si mama tot asa, batea aluatul intr-in lighean (nu avea covata) pe care-l tinea special pentru cozonaci. Si mirosea asa de frumos la noi acasa in Ajunul Craciunului. Iar sarmalele le facea in oala de lut, pusa pe o tava, pe aragaz la foc mic-mic toata noaptea. Si ea, draga de ea, se culca in zori, dupa ce termina toata treaba.