Lapona Enigel, la 13 January 2019 - 12:13 PM, a spus:
Si, oricat de obosita si vraiste eram dupa job -cand primul impuls iti e sa te arunci pe canapea si sa mananci ceva- bagam un espresso dublu, ceva glucoza si valea. Primele 20 de minute sunt un chin greu de descris, dar sentimentul de la final...inimaginabil! Mai nasol e ca energia asta te tine pana tarziu in noapte si mai adormi daca mai poti. Iar aiurea este ca, dupa ce vii de la job nu prea poti servi o masa calda in tooata regula pentru ca apoi sa te duci cam dupa doua ore la cardio, pentru simplul fapt ca nu are timp sa se digere mancarea si in nici un caz nu se va putea efectua sedinta. Ei, si asta mi se pare cel mai mare challenge. Cum sa faci? Sedinta mea de cardio era pe la 6 seara, pe la 7 jumate reveneam de la sport, imediat dupa iti e imposibil sa mananci...ceea ce amana totul cu ore...si iaca, iar mananci ultima masa seara. Cum sa faci? THAT is the question!
intr-adevar, asta a fost cea mai mare provocare a mea in perioada de sala zilnica.
totul a culminat cu plecarea antrenorilor care aveau clase cumva adaptate celor cu potential moderat, cum eram eu si cateva doamne trecute de 35-40 ani.
eu aveam o conditie fizica f buna, dar clasele se faceau la un grad din ce in ce mai intens, faceam fata cu greu. singura la aparate si la banda mi se parea fffffff plictisitor, nu era de mine.
e f exact ce spune Lori, tinerii cu masa musculara mare si frumos conturata nu puteau face fata deloc sedintelor de cardio. de fapt, ce am observat eu, cei ce voiau definirea corpului, abdomene beton si muschi tari, nu faceau decat greutati - nu ma refer la extreme, adica de-aia cu anabolizante si care se antrenau ptr concursuri - vorbesc de tineri obisnuiti.
in ultima vreme aveam dureri in talpa, la articulatiile degetelor - ma gandeam numai cat plank bagasem, plank la care mare parte din greutatea corpului se sustine doar pe degetele picioarelor. noaptea, adica dupa o pauza de nemiscare, abia puteam calca, aveam dureri care chiar ma ingrijorau. apoi a venit perioada concediului cu pauza de sala si mi-am revenit, adica vreo doua saptamani. insa dupa prima saptamana de reintors la sport, durerile au revenit, cu diagnostic sindrom morton. am renuntat la sala, mergeam doar la zumba, dar si dupa zumba aveam dureri. venea si nunta, eram din ce in ce mai ocupata...
dupa asta, cand s-a terminat tot si m-am hotarat sa revin, plecase antrenorul cu zumba, colegele care-l urmau disparusera si ele...cam asta a fost.
acum mi-am propus sa reincep iar asa-numitele marsuri, adica plimbari in ritm alert de cel putin 4km. insa n-am reusit sa ma mobilizez constant, cat a fost ger le-am facut uitate.
m-am convins insa de un lucru: sportul ajuta unei conditii fizice bune, unei posturi corecte, la socializare, la selfesteem... de-astea. ptr slabit e necesara dieta, in cazul meu dieta vesnica (si-a ei pomenire!!
)
cu toate ca faceam cardio de 5 ori pe saptamana, m-am ingrasat constant. eu am si o relatie speciala cu kg, stiti de aventurile mele cu transatul, deci asta-mi e soarta, o sa fiu o baba grasana si simpatica, vreau sa cred. arat rezonabil ptr varsta mea, dar nu asa cum as fi vrut eu, avand in vedere istoricul meu sangeros
voi faceti miscare cat de multa, poate-mi iese ce mi-am propus cu marsurile, hai sa ne mai vedem si pe-aici!
Ajutor
Lapona Enigel, la 30 November 2018 - 08:19 PM, a spus: 
))) Dar nu le putem pune aici, nu?
Hai ca am ras mult citindu-ti sportul! Hai, hai, Motzoshenie Energiplenie ca putem!