Bors din legume Apa vietii
#1
Postat 09 July 2010 - 05:18 PM
Apa vietii
Am aflat acum 26 de ani de apa de legume - apa vietii - de la doctorul francez Jean Valnet din lucrarea sa, "Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale" si o prepar in fiecare vara.
E un fel moare ca cea de varza, doar ca nu e sarata si e gata in cateva zile. In afara de virtutile terapeutice certificate, are un gust minunat si poate fi bauta ca atare - foarte racoritoare - sau folosita la acritul ciorbelor.
Timp de preparare: cateva minute.
Grad de dificultate: Categoria "ma faceti sa rad"
Calorii: Ze-ro! Nada!
Ingrediente:
Aqua chiorensis (apa)
Un darab de pita neagra veche.
Leguma
you name it, you have it , you use it! In principiu:
Cativa castraverzi mari
un sfert de varza
cateva rosii
4 -5 catei de usturoi,
1-2 ardei iuti
boabe de piper, sau mustar, sau si, si.
si apoi orice leguma, sau radacina comestibila mai ofilita, mai trecuta cu firea, pe care nu-ti vine sa o folosesti, dar nici sa o arunci. Ordinea de zi - reciclarea. De-un paregzamplu:
Morcovi, pastarnac, patrunjel, dovlecei, tzuchinei, felii de telina, ridichi, gogonele, rosii, sfecla, ardei, gogosar, ceapa, praz, tije de telina, felii de pepene, conopida. etc. Aproape orice. Nu am folosit cartofii, vinetele, fasolea uscata, mazarea, sparanghelul, nucile de cocos ,sau durianul , in schimb am pus porumb pentru fiert crestat cu cutitul de-a lungul boabelor de sa iasa laptele. Grabeste fermentarea.
Frunza verde.
Cimbru + busuioc (proprietatile antibacteriene legendare ale acestuia micsoreaza sansele de a se forma "floare") crengute de visin, frunze de telina, patrunjel, tarhon , leustean.
Mie imi plac primele trei. Fiecare sa faca dupa gustul lui. Da ceva ceva, ceva tot sa puna.
Mod de preparare:
Legumele se spala bine-bine-bine si se freaca cu peria. Nu e nevoie (nici bine pentru vitamine) sa inlaturati coaja. Varza se taie doar cat sa intre in borcan. Dărabe. Castraverzii (dovleceii, zuchinii) se despica longitudinal fara a-i separa. Intai dintr-un capat , apoi in cruce din celalalt. Ardeii se taie in jumatati pentru a nu pluti la modul arhimedic. Morcovii si radacinoasele se taie grob pentru a avea multe plane de separatie prin care vitaminele hidrosolubile sa treaca in apa. Rosiile se taie jumatati. Cateii de usturoi pot ramane cu camasa pe ei, dar le f ... (ce credeati ca scriu ? ) frigem un pumn pentru a-i zdrobi nitelus.
Verdeata o zdrobesc si pe ea cu partea boanta a cutitului sau satarul de lemn pentru vinete.
Intr-un recipient curat (borcan de 10 l, bidonel de plastic, ce aveti prin gospodarie) puneti legumele si verdeata mirositoare. Cam de o treime. Completati cu apa si deasupra puneti o bucata de paine vechie. Un colt, sau o felie grosa de 3-4 cm. Apa sa fie rece sa nu omorati vitamina. Acoperiti cu o farfurie, sau legati cu tifon sa nu vina musca (drosolfila melano- gangster). Puneti borcanul la soare, in curte, sub streasina, in geam, in bucatarie, in functie de configuratia resedintei.
In functie de temperatura, borsul e gata in 3-4 zile, pana la o saptamana. E acrisor si miroasa ca o gradina.
Se strecoara si se pune in peturi de plastic umplute cu varf. Zero aer sub dop = timp nelimitat de pastrare. A fost bun si dupa un an - o sticla uitata in fund (la taxatoare)
Taina:
Cu cateva frunze de varza rosie, sau cu o felie de sfecla rosie i dati o coloaree....
Daca vreti sa-l sarati, nu va opresc. Il puteti bea ca pe moarea de varza la carnati fripti in tigaie si mamaliga.
Multa sanatate!
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#3
Postat 09 July 2010 - 09:11 PM
Da' asta nu-nseamna ca nu bagam ideea la cheliuta!
#4
Postat 10 July 2010 - 01:26 AM
Scuzati asistentul, dar era curios nevoie mare:
de fapt se vede o ureche si din asistentul numarul doi.
in celelalte borcane este salata de varza
#5
Postat 10 July 2010 - 01:54 AM
zerda, la 10 July 2010 - 01:26 AM, a spus:
... Borş de mâţă ?
Scuzati asistentul, dar era curios nevoie mare:
de fapt se vede o ureche si din asistentul numarul doi.
"Bravos naţiune! Halal să-ţi fie!"
Parca si simt aroma ...
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#6
Postat 11 July 2010 - 01:52 PM
Mai, mai ca ma-ncumet.
Stati va vad daca imi mai da mama un borcan, ca doua le-am umplut cu pepene murat felii, dupa reteta doamnei Spantu.
#7
Postat 12 July 2010 - 11:23 AM
Eataly, la 11 July 2010 - 01:52 PM, a spus:
Meritul nu e al meu, ci al celor care m-au invatat sa citesc
Cum spuneam, reteta e citita din cartea doctorului Jean Valnet.
Ramaneam dator cu o poza. Azi am umplut bors din nou. Pana la iarna, pun taratele ... in cui
.
.
.
Si cu specificarea ca dupa ce golim prima transa, nu aruncam tulbureala de la fundul borcanului si turnam apa direct peste ea. Fermantarea se amorseaza stfel mai rapid.
Autorul mei recomanda ca nici legumele folosite prima data sa nu se arunce si sa toarne apa peste ele. Borsul de-al doilea poate e pierde un pic din aroma dar se face mai repede si va fi mai acrisor ca primul.
O sa revin cu un pahar de roze (am avut si o radacinuta de sfecla rosie)
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#8
Postat 13 July 2010 - 12:31 AM
#9
Postat 13 July 2010 - 07:54 AM
1. piinea neagra e indispensabila? ca eu n-am decit alba asa ca ori astept sa ma duc sa o cumpar pe aia neagra neagra ori astept sa fac eu una un pic integrala si o folosesc pe ea
2. cu cit e mai mare numarul legumelor adica cu cit sunt mai multe sortimente cu atit e mai parfumata zeama? ca sa stiu daca ma pot limita la ceea ce am momentan (ardei, dovlecel, rosioare, morcov, o salata iceberg, castravete, usturoi)
3. eu am sfecla rosie deja fiarta, merge sa pun o bucatica?
4. dupa ce sa presupunem ca iese prima tura se pune in sticle zeama, peste legume se toarna apa, dupa ce iese a doua tura se arunca legumele si se porneste de la 0?
Grazie
#10
Postat 13 July 2010 - 10:22 AM
Adriana, la 13 July 2010 - 07:54 AM, a spus:
1. piinea neagra e indispensabila? ca eu n-am decit alba asa ca ori astept sa ma duc sa o cumpar pe aia neagra neagra ori astept sa fac eu una un pic integrala si o folosesc pe ea
Merge cu orice tip de paine. In ideea reciclarii poti folosi cu succes doua felii de paine veche.
2. cu cit e mai mare numarul legumelor adica cu cit sunt mai multe sortimente cu atit e mai parfumata zeama?
Certo. Cu timpul vei prefera o anume nota dominanta
ca sa stiu daca ma pot limita la ceea ce am momentan (ardei, dovlecel, rosioare, morcov, o salata iceberg, castravete, usturoi)
Toate merg de minune. Nu stiu ce sa spun de salata iceberg Nu am incercat niciodata, dar imi inchipui ca se cam flescaie si nu stiu daca fermentreaza.
3. eu am sfecla rosie deja fiarta, merge sa pun o bucatica?
Nu are ce sa strice. Go for it!
4. dupa ce sa presupunem ca iese prima tura se pune in sticle zeama, peste legume se toarna apa, dupa ce iese a doua tura se arunca legumele si se porneste de la 0?
Grazie
Prego!
Daca lucrezi cu un borcan mai mic - sa zicem 3-5 l - si esti multumita de rezultat vei dori poate continuitate. Se arunca legumele fermentate dupa tura a doua, insa pastrezi un pahar din tulbureala de pe fundul borcanului, pentru a amorsa in continuare acrirea. Cateodata peste tura doi cu legume deja folosite, mai arunc si cate o bucata dintr-o leguma mai putin aratoasa de la salata zilnica, sau ierburi aromate de prin camara, ce dau semne de vestejire.
Am uitat sa spun ca doar la prima transa se pune paine. De aici incolo procesul se autointretine singur.
Daca ai castraveti murati de vara - tot la soare, tehnologie similara, poti pune un pahar de "moare" de la ei, caci contine fermentii necesari.
Am gasit pe net:
"In produsele alimentare aciditatea poate creste ca urmare a hidrolizei unor substante ce contin acizi legati pe care ii pun in libertate (saruri acide) sau formarii unor acizi in cursul unor procese de hidroliza si fermentatie. Exista o serie de substante ce contin acid fosforic care, prin hidroliza, influenteaza aciditatea. Prin unele procese de fermentatie se formeaza acizi ce sporesc aciditatea produselor. De exemplu, prin acrirea (murarea) legumelor creste aciditatea datorita acumularii acidului lactic; otetirea vinului duce la cresterea continutului de acid acetic; prin rancezirea grasimilor creste continutul de acizi grasi liberi; aciditatea fainii pastrata necorespunzator creste prin scindarea enzimatica a fosfatidelor1 in acizi grasi si acid fosforic.
Elementul conservant din muraturi este reprezentat de mediul acid. Acesta se obtine fie prin adaugarea de otet, si atunci avem muraturi marinate (gogosarii in otet), fie prin producerea de acid lactic in interiorul lor, datorita unui proces de fermentatie similar celui care determina formarea laptelui batut, si atunci avem muraturile propriu-zise. Marele “talent” al muraturilor, dincolo de gustul lor foarte agreabil, este ca au un continut crescut de vitamina C. Mai precis, modalitatea de conservare in mediu acid permite pastrarea vitaminei care rezista perfect la acest pH. Daca se porneste de la legume foarte bogate in vitamina, cum sunt gogosarii, ardeii sau varza, muraturile care rezulta sunt una din cele mai minunate si mai accesibile surse pentru intreaga iarna. Chiar daca portocalele sau lamaile nu ne plac sau ne par prea scumpe, putem avea incredere in muraturi. Dincolo de vitamina C, toate celelalte vitamine si minerale, ca si fibrele, se pastreaza in bune conditii. Mai mult, unele muraturi, cum este varza murata, sunt considerate a aduce in organism bacterii favorabile sanatatii omului (produse probiotice).
Preparati muraturi cu putina sare
Un lucru care trebuie retinut este acela ca multe nutrimente din muraturi migreaza in timp in lichidul de murare. Acesta devine la randul lui un produs nutritional valoros, este de dorit sa nu il aruncam ci sa il folosim la acrirea ciorbelor sau, in cazul marinatelor, la acrirea salatelor. Pentru a-l putea utiliza, nu trebuie pusa foarte multa sare la fabricarea muraturilor. Sarea sau, eventual, zaharul care se pun la muraturi nu sunt elementul conservant de baza, ci doar adjuvanti ai conservarii si amelioratori ai gustului. Deci nu e cazul sa adaugam o extra-doza de sare, in speranta ca muraturile se vor pastra mai bine. Efect conservant au si alte elemente din retetele de muraturi: boabele de porumb, telina, hreanul, boabele de mustar, usturoiul etc. "
Succes!
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#12
Postat 15 July 2010 - 02:18 PM
.
.
Cum spunea Ilarion Ciobanu in seria de filme cu ardelenii despre o ţuica prefriptă:
- Faină culoare! Oare ne-ajunge?
.
.
In trei zile nu numai ca s-a acrit / aromat dar a devenit si usor acidulat.
Am scos pita, am strecurat, tras la sticle si am turnat din nou apa peste legumele murate.
Salud!
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#13
Postat 15 July 2010 - 02:34 PM
#15
Postat 23 July 2010 - 08:03 AM
L-am facut, l-am baut, l-am refacut.
Cu poza rezultatului final, revin, mi-am dat seama ca inca n-am pus-o in calculator.
Mi-a iesit un rozè, de milioane.Eu cu mama am ciocnit un pahar, imediat.Restul, imbuteliat la rece.
Maestro !
Am pus apa peste si refac.
#18
Postat 23 July 2010 - 04:46 PM
Eataly, la 23 July 2010 - 08:03 AM, a spus:
Mi-a iesit un rozè, de milioane.Eu cu mama am ciocnit un pahar, imediat.Restul, imbuteliat la rece.
Maestro !
Am pus apa peste si refac.
Sa va fie de mine !
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare
#19
Postat 15 June 2011 - 04:01 PM
It's borsch time !
If music be the food of love, play on, Give me excess of it! - The Twelfth Night - Billy Shakespeare