[Daniella]

nu am mancat niciodata chisalita. Am citit insa ca provine de la rusi

[raluca elena]

Eu cred ca raspunsul la aceste intrebari rezida in istoria zbuciumata a poporului roman. Ma refer mai mult la influenta nefasta a domnitorilor fanarioti, care au introdus un regim balcanic lipsit de valori: atunci ciubuc, vizir, aga, protipendada, azi bacsis, nepotism, pricopsire si manele. Coruptia institutionalizata de ei a prins asa de bine pentru ca si domnii paminteni au prosperat din ea. Desi fanariotii au abolit in fapt rumânia, dezlegind iobagii de pamint, paradoxal ii tratau pe taranii romani cu o cruzime fara seaman – metoda adoptata si azi de statul roman. Ca doar nu era sa ia bir de la alaiul cu care veneau in tara, de teama tradarii (boierilor paminteni) – nepotism care exista si azi. Si tot asa ca atunci, cind posturile de conducere erau scoase la mezat, la fel se intimpla si acum. Si ca atunci, la fel si acum, cine nu mai vroia sa lupte cu sistemul, se refugia, acum in Europa Occidentala, America, atunci in Translivania, poate chiar peste Nistru. Speranta insa vine, zic eu din modul in care au sfirsit fanariotii, si anume prin propria lacomie: cum ei au prosperat in fapt abia dupa caderea Constantinopolului, tot asa au vazut in noua revolutie greceasca o modalitate de inavutire, "sponsorizind" revolta impotriva turcilor. Teapa, ca Eteria a fost inabusita singeros… eu personal nu m-as baza pe exacerbarea sentimentului nationalist, desi si Vladimirescu a avut rolul lui. Au urmat vremuri tulburi, cu influente rusesti, iar noii domnitori paminteni, mai ales dupa Cuza, au adoptat o maimutareala de cultura frantuzita care a ajuns de atitea ori satirizata la perfectie de Nenea Iancu

Daca peste melanjul mai sus mentionat aruncam si nebunia rusa, apoi comunismul, si perioada asta tulbure de dupa 89, nu ar trebui sa ne miram ca avem inca inertia fanariota.

Produsele traditionale romanesti inscrise in tara sint mii (le puteti cred verifica pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), inscrise la UE putine: magiunul de Topoloveni, cred ca brinza Nasal si cirnatii de Plescoi. Plus bauturi: palinca, turt, horinca, tuica, etc – aici stam mai bine. De ce nu avem mai multe? Pai, producatorii romani o duc greu, nu sint bani pentru dosare, nici consultanta, si nici nu vor, si pe buna dreptate sa se asocieze – de frica amintirilor duioase ale colectivizarii. Cum ii ajuta statul roman? Cum poate: le pune bete in roate, ii descurajeaza si aplica o politica de “orologizare “ a luarii deciziilor demne de Mavrogheni.

Daca vrem sa fim mai catolici decit papa, putem sa spunem cu certitudine ca 100% romanesti sint alimentele si produsele care se gasesc pe teritoriul acesta din vremea precrestina: griu, mei, orz, ovaz, verdeturi de sezon, ciuperci, nuca, miere, brinza, lapte, oua , mied, bere, vin. Probabil ca dacilor metodele de conservare nu le erau straine: murarea, afumarea, sararea, uscarea. Cit despre silozuri, se stie ca existau atit in gospodariile bogate cit si in cele ale oamenilor de rind.

Din punctul meu de vedere, coliva a fost, este si va fi mincarea rituala a poporului astuia, hrana pentru trup si pentru suflet, atit prin simbolistica ingredientelor , cit si prin ritual – si aici ma refer la leganarea ei.
Griul - simbol al vietii si belsugului a constituit hrana primordiala, mierea - hrana zeilor, nuca – izbinda luminii asupra intunericului (prin ritualul spargerii cojii si extragerea miezului) sint elementele care fac parte din mostenirea spirituala si culturala a poporului. Sigur, la triada aceasta se adauga alt element purificator, si anume apa.
Aratati-mi va rog un alt aliment care se prepara si consuma in lume azi exact ca si acum mai bine de 2000 ani, cu exact aceeasi semnificatie si in exact aceleasi circumstante.

Poate, asa cum spuneau mai sus fetele, ingredientele necesare bucatariei sint in continua miscare, deci si la capitolul asta Romania intirzie sa prinda anumite trenuri, insa nu putem vorbi de lipsa de traditii la modul general, pentru ca avem suficiente valori incluse in Patrimoniul Imaterial Unesco.

Daniella, daca colegii tai straini vor sa experimenteze traditiile noastre, trebuie sa inteleaga ca nu pot merge la un restaurant, pentru ca acolo e spoiala.
Obiceiul pamintului spune sa ii primesti in casa ta, sa ii omenesti cu ce stii, cu ce poti si cu ce crezi. Incinta-i cu o doina, arata-le cum se joaca calusul, lasa-i sa asculte o cobza sau un bucium, poveste-le despre Pacala, Sinziene sau Martisor. Atunci au cunoscut adevarata traditie romaneasca.
Romanul n-a avut niciodata burta sau camara pline, sufletul si spiritul insa da!

[zerda]

De acord cu tine, raluca, mancarurile simple, cum ar fi placinta cu loboda, sau urzicile cu usturoi, sau cine stie ce cornulete cu fructe,inclusiv de padure,ciorbele de verdeturi si placinta cu varza sau branza,sau prepararea napului, e greu de crezut ca nu erau prezente, daca erau prezente pe acest teritoriu chihlimbare originare din Tarile Baltice, aici, in Dacia.
Dar nu le vei gasi pe lista unui restaurant din prezent. As zice ca mai intai au adoptat napul, apoi chihlimbarul...

Coliva e alta poveste, ea nu putea sa dispara, din cauza semnificatiei sale, desi la inceput a fost doar un dulce.

Si da, exista magiunul de Topoloveni, palinca si carnatii de Plescoi, si cred ca se va omologa in curand babicul de buzau, care nu seamana cu celelalte tipuri de babic din zona Dobrogei.

Si, din pacate e adevarat, daca vrei sa le oferi mancare traditionala trebuie sa-i duci intr-o casa de om, sa traiasca o seara cu ei. Pana si Anthony Bourdain, desi nu i-a placut mai nimic,a zis ca i-au placut micii si tuica, pe care a golit-o constiicios de cate ori a intalnit-o!

[raluca elena]

Eu cred ca forma initiala a colivei era o fiertura de griu, la care ulterior s-a adaugat miere, si apoi nuca, si probabil a constituit o ofranda adusa zeitatilor agrare, ca dacii abia dupa Zalmoxis au devenit monoteisti.

Cit despre loboda, urzici, spanac, linte, mazare, macris, naut, bob se pare ca exista documente, eu nu am gasit decit o trimitere catre ele: Indicii pentru reconstituirea vieţii cotidiene în asezarile dacice. Aspecte ale alimentaţiei - Liliana Suciu

[zerda]

Da a fost o fiertura sa zicem inobilata

dar ca sa facem o compartie cati copii nu sunt inebuniti dupa orez cu lapte, care, numai pe aici, nu crestea??

[Lapona Enigel]

Daniella, la 29 August 2010 - 08:27 PM, a spus:

piscotel foarte documentata

Lapona imi place deja dezbaterea

ce este casul verde de oi? cas proaspat vrei sa spui?

>>>>>>>Da. Asa se zice prin satul de unde vin eu. Cas verde, din care inca mai iese zerul.

Eu zic ca si la noi se folosete cimbrul la greu si la cartofii la cuptor, musaca, tocaturi (chiftelute, ardei umpluti), carne si fripturi, suc de rosii, sosuri de iarna, iahnie si toate mancarurile cu sos rosu. Chiar si la ciorba de cartofi cu zeama de varza si ciorba de fasole boabe. La mine in familie se pune la multe si mama a gatit toata viata dupa cartile Sandei Marin.

Lapona ce este "chisalitza"?

>>>>>>>>>>Chisalitza este o zeama de perjî, tare iubita de mamaia si taiata dupa o zi de arsita pe camp, la secera. Este, sa zicem un fel de compot, dar fara zahar, cu prune zdrobite. Mamaia facea si punea la beci - ambele familii de bunici abia mai tarziu, dupa revolutie au avut frigider. Beciul e sfant la ei. Cu tot frigiderul, tot in beci stau bucatele.
dar " julfa"?
>>>>>>>>>>> Cum ti.a explicat si Adriana, este un tort traditional, inainte de a intra torturile astea noi in bucataria noastra. Procedeul este migalos si crema, daca imi aduc bine aminte, este facuta cu spuma de la semintele fierte.

"bob prajit si bob asa" zici la iahnie de fasole?
>>>>>>>>>>>>>>Nu, este o ruda a fasolei. Mie, personal, nu imi place bobul, la fel cum nu pot manca urda sa ma bati si nici lapte de capra sa beau.

"ciulama cu ostropel" vrei sa spui 2 feluri separat cred, nu?

>>>>>>>>>>>>> Da, m-am exprimat in graba.

organe maananca sigur grecii (au si ciorba si drob), au si italienii trippa fiorentina, nu stiu turcii si slavii...

Sa stii ca nici la noi nu mai mananca toata lumea urzici de exemplu si in italia cand am intrebat pe sotul prietenei mele mia- spus ca alea sunt pentru porci Miammi ce bune si ce sanatoase sunt. La fel hazmatuchi, leurda.

Printre metodele de pastrare ale gastii lui Burebista cred ca era si afumatul, pentru ca unde s-a nascut mama se folosea doar frigul din beciul de piatra si fumul (zona de munte). Nu se punea carne la borcan
>>>>>>>>>>>>>> Pai borcane nu aveau. Dar oale de lut cu siguranta. O metoda de conservare imbatabila este prajirea carnii si apoi sarata bine si tinuta in propria untura. Asa numitele jumeri, in Moldova.

in zona subcarpatica de care vorbesc. Iar principale era varza (in toate formele), cartoful, tocanitele, legumele din gradina si fructele din livada, laptele de la vaca, ciorbele acrite cu corcoduse.

Unde este la voi'?

[Lapona Enigel]

stella, la 30 August 2010 - 08:50 AM, a spus:

Chisalitza , de la ucrainul kissel e o fiertura de "poame"/prune, corcodushe etc, cine vrea pune si oleac de zahar, si unii o mananca cu maligutza rece ( aka bunica mea)

Eh, nu am zis eu ca stii? Te cu mare drag!

[Lapona Enigel]

Si eu vroiam sa spun cam ce a spus Raluca, vis-à-vis de autenticitatea romaneasca in mancare. Autenticitatea consta, cum am spus idn primul post, in prepararea felurilor desi ingredientele de baza se gasesc si in Germania si in Rusia, sa zicem. Si atata timp cat eu fac mancarea cu manutzili matmutzii sh-a tatutzii si mai dau si drumul la radio Iasi -ma invart o sarba printre doua framantari de poale-n brau- mai o chiuiala asa cu foc, daca si ingredientele is din Ro, apai se cheama ca am facut mancare romaneasca dom'ne.

Si mi-ati adus aminte ca deja la petrecerea de "botez" a apartamentului voi face mancaruri romanesti ca sa ii incant pe teutoni Am o colega tare tare tare draga si ea e vegetariana. Abia astept sa o rasfatz cu nebuniile noastre de mancaruri fara carne.

[Lapona Enigel]

Daniella, la 30 August 2010 - 12:57 PM, a spus:

nu am mancat niciodata chisalita. Am citit insa ca provine de la rusi

DOm'ne posibil...e drept ca tataia meu dragutu, odihneasca-se in pace!, o fost prizonier in Siberia dar din cate imi povestea mamaica mea, chisalita la ei se face din mosi stramosi. Aaaaa, ca mi-am adus eu aminte acum: mancarica mea preferata, mancarica de ardei copti, din mosi stramosi. Asta o pusesem pe celalat forum, dar si aici a pus-o Geany, parca.

Inca ceva: branza de burduf, aia iute, tinuta in putina de brad sub chele de caine?

[Alexandru]

Lapona Enigel, la 30 August 2010 - 04:50 PM, a spus:

...Inca ceva: branza de burduf, aia iute, tinuta in putina de brad sub chele de caine?

Burduful e din piele de oaie, numai un cinocefal ar avea idea sa macelareasca un cîine ca sa îl umple cu brînza

Originea : Tulum peynir

[Daniella]

Alexandru, la 30 August 2010 - 07:59 PM, a spus:

Lapona Enigel, la 30 August 2010 - 04:50 PM, a spus:

...Inca ceva: branza de burduf, aia iute, tinuta in putina de brad sub chele de caine?

Burduful e din piele de oaie, numai un cinocefal ar avea idea sa macelareasca un cîine ca sa îl umple cu brînza

Originea : Tulum peynir

adica branza de burduf e de origine turceasca?
oricum la branzeturi si maslineturi turcii sunt destul de dibaci si au o gama tare variata din cele 2 produse

[Daniella]

Daca cititi oleaca si sursa aceasta si o sa vedeti ca nu ne mai ramane romanesc mare lucru. Nu putin m-a cuprins mirarea sa citesc ca nu doar borsul, zacusca, chiftele si ce am mai enumerat noi ni le-au adus rusii, dar pana si coltunasii si cam tot ce e prin partile moldovei.

http://www.eculinar.ro/articole/?1
http://ro.wikipedia....4%83riile_lumii

[Daniella]

Lapona Enigel, la 30 August 2010 - 04:21 PM, a spus:

Eu zic ca si la noi se folosete cimbrul la greu si la cartofii la cuptor, musaca, tocaturi (chiftelute, ardei umpluti), carne si fripturi, suc de rosii, sosuri de iarna, iahnie si toate mancarurile cu sos rosu. Chiar si la ciorba de cartofi cu zeama de varza si ciorba de fasole boabe. La mine in familie se pune la multe si mama a gatit toata viata dupa cartile Sandei Marin.

Sa stii ca nici la noi nu mai mananca toata lumea urzici de exemplu si in italia cand am intrebat pe sotul prietenei mele mia- spus ca alea sunt pentru porci Miammi ce bune si ce sanatoase sunt. La fel hazmatuchi, leurda.


Unde este la voi'?

la noi, in Romania

[Piscotel]

Daniella, la 30 August 2010 - 08:13 PM, a spus:

adica branza de burduf e de origine turceasca?
oricum la branzeturi si maslineturi turcii sunt destul de dibaci si au o gama tare variata din cele 2 produse

O fi fata,ca noi eram ocupati cu turcii in timp ce altii ierau ocupati cu coloniile .
Turcii ne calareau pe noi,iar ioropa calarea pe altii.

Hai ca o dam pe istorie si politica si asta e prea mult pentru un topic culinar.
Mai bine ne-am reduce la ;branza,varza,viezure,strugure,zar,doina...si verbul :

A rabda !

[Daniella]

Pai cu siguranta melanjul/fusion din cauza de istorie ne e dat, asta am stabilitara deja . Si daca am stabilit macar ceva tot se cheama ca am avansat in conversatie aici!

[Lapona Enigel]

Alexandru, la 30 August 2010 - 07:59 PM, a spus:

Lapona Enigel, la 30 August 2010 - 04:50 PM, a spus:

...Inca ceva: branza de burduf, aia iute, tinuta in putina de brad sub chele de caine?

Burduful e din piele de oaie, numai un cinocefal ar avea idea sa macelareasca un cîine ca sa îl umple cu brînza

Originea : Tulum peynir

Iar te-am inspaimantat! Stai linistit, este doar o vorba de-a tataiei! Si tataia o fost un om care oricat de trudit de munca si hamesit ar fi fost, el nu se aseza la masa fara sa isi faca mai intai cu sfintenie cele trei canoane, in ordinea urmatoare: mancari la cîni shî mîtzi (cari drashi impielitzatz, se bagau pi uni nu ti-ashteptai), evident dupa o cercetare amanuntita a situatiei: "Fah, da tu ai dat di mancari la matzîli shî canili shiala? " (vez' ai grija sa nu te-mpinga pacatu sa citesti cu voce tare ca-tz scrantesti limba ) , apoi spalatul fetei, gatului si mainilor pana la coate cu apa clara din fantana si sapun de casa (facut de moi si mamaia, da?) si inchinatul. Dupa aia se aseza linistit la masa.

Asa este o vorba prin partea aceea, anume a movilei lui Burcel: chele de caine, sa nu ma intrebi de ce. Poate candva in timpuri pagane...or fi conservat asa... brrrr. Acum se pune branza in putina/stiubei si deaupra celofan, apoi pamant si apoi un capac de lemn masiv. Eu spun ce am vazut in satul bunicilor mei. Or mai fi si alte modalitati.

[Lapona Enigel]

Piscotel, la 30 August 2010 - 09:49 PM, a spus:

Daniella, la 30 August 2010 - 08:13 PM, a spus:

adica branza de burduf e de origine turceasca?
oricum la branzeturi si maslineturi turcii sunt destul de dibaci si au o gama tare variata din cele 2 produse

O fi fata,ca noi eram ocupati cu turcii in timp ce altii ierau ocupati cu coloniile .
Turcii ne calareau pe noi,iar ioropa calarea pe altii.

Hai ca o dam pe istorie si politica si asta e prea mult pentru un topic culinar.
Mai bine ne-am reduce la ;branza,varza,viezure,strugure,zar,doina...si verbul :

A rabda !

Mi-e un dor de mor de tine!!!

Deci eu va zic asa: nu mai credeti bre in hrisoave! Daca azi ne mint cu televizoru pe vremea aia ne minteau cu papirusurile.... Poate dovedi careva ca ni le-or adus turcii? Pi ia ganditi-va si voi ajea: ce tot cautau aia dom'ne calare pe noi tata ziua, aud? Pi? Potol bun, baut bun, fumeie bun! Apai? Faptele vorbeste!

[stella]

Lorica, copcila hài, nu ti ienerva bre , ca strica tenu' si faci riduri.
Apâi draga mamii, lasa ca noi tot sheli bucati din strabuni le-om fashi , cu fuzion de
pe alte meleaguri si ne mondializam bre...ce papionu meu

[Piscotel]

Lapona Enigel, la 30 August 2010 - 10:23 PM, a spus:

Deci eu va zic asa: nu mai credeti bre in hrisoave! Daca azi ne mint cu televizoru pe vremea aia ne minteau cu papirusurile.... Poate dovedi careva ca ni le-or adus turcii? Pi ia ganditi-va si voi ajea: ce tot cautau aia dom'ne calare pe noi tata ziua, aud? Pi? Potol bun, baut bun, fumeie bun! Apai? Faptele vorbeste!

Da ca bine zici,pe vremea aia nu aveau televiziune,dar aveau ziaristi,care se numeau cronicari.
Si scriau baietii pe genunchi tot ce trebuia.

[Daniella]

raluca elena, la 30 August 2010 - 01:28 PM, a spus:

Daniella, daca colegii tai straini vor sa experimenteze traditiile noastre, trebuie sa inteleaga ca nu pot merge la un restaurant, pentru ca acolo e spoiala.
Obiceiul pamintului spune sa ii primesti in casa ta, sa ii omenesti cu ce stii, cu ce poti si cu ce crezi. Incinta-i cu o doina, arata-le cum se joaca calusul, lasa-i sa asculte o cobza sau un bucium, poveste-le despre Pacala, Sinziene sau Martisor. Atunci au cunoscut adevarata traditie romaneasca.
Romanul n-a avut niciodata burta sau camara pline, sufletul si spiritul insa da!

Raluca nu vor sa experimenteze traditiile noastre colegii (Ar trebui sa vina intr-o vacanta pentru asta). Lucrurile stau asa: te duci in delegatie (Germania, Austria, Italia, Spania, Grecia etc) 1-2-3 zile in care se munceste de la 9 dimineata pana la 7- 8 -9 seara (prezentari, intalniri what ever) dupa care te scot la un restaurant ca o zi e gen pizzaria/tapas, o zi trattoria/osteria, o zi e club/salon de lux oricum oriunde te duc este vorba de mancare de-a lor traditionala pe care o gasesti la 10 restaurante pe aceeasi strada (international sau anumit specific e unul pe strada, in timp ce cu specificul locului e plin la tot pasul .. .si fiind musafir logic te duc din mandrie sa degusti din preparatele lor traditionale, conducandu-te unde e cea mai buna pizza, unde se mananca preparate din mare sau pestele cel mai bun, pastele de casa, carnea sau deserturile cele mai bune etc ... dar numai si numai traditional din zona respectiva). Acelasi lucru se presupune sa poti face cand iti vin si tie musafirii in delegatie. Dar unde?