Cu Maya a fost chiar mai mult ca doar pe ea am avut-o cand m-am mutat aici, departe de casa si a fost stalpul meu emotional (da, stiu, cuvinte mari, dar adevarate). Deci o inteleg pe fiica ta ca a luat-o pe pisi mic cu ea

Intre noi si ei se creeaza o comunicare, eu stiu fiecare miau al Mayei ce inseamna, cand ii e bine, cand ma cearta, cand vrea sa-mi zica ca o doare ceva...dar torsul ala in brate, de zici ca ai mic tractoras, pupiceii (Maya imi da pupicei zilnici..si la 3 dimineata cand e ora ei de povestit)si dragostea aia dincolo de cuvinte...viata mea e mai bogata pentru ca e si Maya in ea.
Povestea ta se aseamna foarte mult cu a mamei..si ea a fost contra animale in casa...si pe cine adora Luli cel mai mult? Pe mama..si a fost reciproc.
De aia o pierdere e inteleasa de cineva care are onoarea sa stie ce inseamna iubirea lor - pentru unii e o enigma, pana la urma e "doar" un pisic, sunt atatia altii de adoptat. Pentru noi insa e cu totul altceva, e un membrul al familiei si doare al naibii de rau
