In tristetea mea nici nu mi-am dat seama,defapt nici n-am vazut din cauza lacrimilor de durerea prin care trece si Stela.
Stela, imi pare rau de Negrut, stiu cum e.
Mai aveam o luna pana ajung in tara si abia asteptam sa-i vad,dar cand mi-a spus mama azi parca cerul s-a prabusit peste mine.Poate sunt prea sensibila,dar de cand am sflat aproape ca plang intr-una.Noroc ca-s acasa si nu ma vede nimeni.
Ma gandeam ca ce bine le merge, ca anul asta fac deja 12 ani, ca s-au acomodat asa de bine la tara.
El a mai avut pb cu vezica si acum vreo 7 -8 ani, am rezolvat,dar era si mai tanar.Acum nu au mai avut ce sa-i faca.Nici mama nu e acolo, e plecata din tara.Un vecin l-a vazut ca ii este rau si l-a sunat pe prietenul nostru care se ocupa de casa cand nu sunt ai mei si a venit de la munca si l-au dus la dr.
Vezica cica ii era goala, i-au pus perfuzii,dar organismul ia cedat.
Mosulica al meu nu mai e si atat de dor imi este de el, uneori imi pare rau ca nu i-am luat cu mine.Acum imi fac griji pe fetita, au fost 12 ani impreuna, nedespartit, nu stiu cum v-a reactiona ea.E babutza si nu stiu daca va face fata drumului ca sa o aduc aici.Ma gandesc si la ea sa-i fie bine si la mine daca o sa o pierd si pe ea si la mama care se atasease foarte mult de ei.
Doare enorm cand pierzi chiar si un patruped.Cred ca n-am mai plans asa de cand mi-a murit primul caine in brate.
Cred ca trebuie sa invat sa fiu mai dura.