Din ciclul:
Cateodata le gresec ... bine
sau:
1. Sfantul protector al pesto-ului e producator/comersant de parmigiano
2. Sfantul protector al pesto-ului nu culca-te (e razbunatoriu
)
.
.
Azi am vrut sa prepar din nou
pesto de leurda, contand pe o rezerva de parmezan ce s-a dovedit epuizata.
Asta nu putea sa-mi stea mie in cale cine stie ce asa ca am racait din frigider o bucata de branza de burduf de munte. De-aia veche, galben-cenusie ca fildesul imbatranit si aromata.
Am folosit arahide crude fara coaja, prajite atent fara ulei in tigaia uscata...
Stai sa notez ingredientele si cantitatile aproximative:
Ingrediente:
Doua legaturi de leurda proaspata.
100 de grame de arahide proaspat prajite
100-130 grame de branza de burduf tare, rasa - versiunea parohial-regionala(asa-i ca-i si prea mult?)
de preferat parmigiano reggiano
Untedlemn de masline extrafeciorelnic din ochii, circa 100 ml sau pe-acolo.
Trei sferturi de lingurita de ceai de sare de mare.
Am procesat alunele, am pus frunzele de usuturoiul ursului spalate, scuturate bine-bine de apa si scurtate de coditele albe , branza rasa si untdelemnul.
A iesit un pesto de toata frumusetea.
Ci siamo!
Repede dupa camera foto, schimb acumulatorii caci nu mai aveau
mojo, setez aparatul si cand ma introc spre platoul de filmare ...
Porca miseria !
Se taiase!
Bag seama ca undelemnul de masline nu a legat alianta cu branza mioritica din Marginime.
Trebuia sa dreg cumva
busuio... pardon leurda, asa ca am repornit procesorul alimentar, am adaugat doua linguri de apa si una de mustar si m-am mirat si eu de ce a iesit. A intepenit mai tare
ca caşul
Nu-i spun pesto, iaca. Si cred ca face casa mai buna cu painea prajita decat cu pastele cu care in mod sigur nu are de ce purta dusmanie.
.
.
Tot de la Simona (care acum nu se mai poate apleca dupa buruieni - zice ea) am invatat sa "spal" robotul cu o cana buna de kefir.
Ei, la sosul asta, oricat de fundamentalist sa fi si nu-i poti baga nici o vina, decat ca e eventual prea putin.
.
.
.
Puteam sa tac din gura ca
in papusoi, dar desi la un moment dat parea sa fie un dezastru, in final am fost incantat de reyultat iar daca va plac si voua aventurile culinare, indrazniti o data sa luati o cantitate de pesto si frecati-l cu o lingurita de mustar. Veti vedea daca se merita sa recidivati. Eu am sa repet, poate chiar si cu aceto balsamico, deoarece imi place mult cand e prezent si gustul acru.