[Foxyy]

Ohoooo........ Dati cep la butoiul cu amintiri? Greu, greu... De unele cuvinte nu m-am dezbarat nici amu', se uita jupanu' la mine si cere subtitrarea, uneori....
Chisleac - lapte proaspat, prins, pus in ulcior de lut.
Scarjali pi sparhat - felii de cartofi prajite pe plita.
Tulpan - batic.
Bleah(-uri) - cutia de la conserva (aia in care se pune apa, la ora de desen) sau oala sparta, stricata.
Rasarita - floarea soarelui.
Baliuta - cadita de plastic, de obicei se spala copiii in ea.
Zolitor - o bucata de lemn cu santuri, pe care se spala hainele. Varianta "moderna" e cu o bucata de tabla prinsa intr-un cadru de lemn.

 1.jpg (199.24K)
Number of downloads: 0

Povirla - magiun de prune.
Chisca - caltabosi.
Strujeni - tulpinile de porumb.
Catilioc - recipient metalic in care se pune lapte.
Țarnă - campul agricol al comunei / satului.
Catrinta - fusta de la costumul popular.
Si..... deja v-am facut capul calendar. Ma opresc aici.

[Foxyy]

dragos, la 06 April 2014 - 07:53 PM, a spus:

Pe mine m-a lasat bunica-mea cu gura cascata cand mi-a zis ca face chitonoaga. Voi stiti ce-i aia?

Chitonog zicea tata la o bucata (indoita putin) de lemn, destul de grosuta, cu care facea gauri in pamant, ca sa puna seminte.

[Geany]

Hi hi hi! nush' ce tot avea bunica cu sticlele de 1l din sticla ,le spunea ''sticle de monopol'',in alea ii placea sa tina vinul alb,cu cat ii strangeam mai multe ne dadea banuti pe ele si mergeam la film la cinematograf

Aa!! si un cufar mare, frumos pictat de zestre era plin cu covoare tesute din coarde,pleduri etc si acum il are matusa lavitza ii spunea..

[Foxyy]

Geany, la 07 April 2014 - 01:08 PM, a spus:

Hi hi hi! nush' ce tot avea bunica cu sticlele de 1l din sticla ,le spunea ''sticle de monopol'',in alea ii placea sa tina vinul alb,cu cat ii strangeam mai multe ne dadea banuti pe ele si mergeam la film la cinematograf

Aa!! si un cufar mare, frumos pictat de zestre era plin cu covoare tesute din coarde,pleduri etc si acum il are matusa lavitza ii spunea..

Iar laita e o bancuta, se tine in casa, nu de aia din parc.....
Covorasele tesute de bunica la razboi se numesc toale / tolice.
Ocol - o parte a curtii unde se tin gainile.
Cighir - drob.
Scrânciob - leagan.
A cenătui - a sacrifica (un animal).
Stişcă - strecuratoare.
Ciocălău - stiulete (de porumb).
Zulufi - carlionti.
Tingire - tigaie.
Ştergar - prosop (eu inca folosesc termenul asta, spre disperarea jupanului ).
Perje - prune.
Blid - vas de mancare.
Bumb - nasture.
Glod - noroi.
...........

[Geany]

Ce topic frumos! ma melancolizez' Fox' merita o ghishanata'

[Wowerful]

Ce topic frumos!
Am o amica din zona Roman si de multe ori ne intrebam: tu ai auzit de asta? dar tu de asta?

Eu am crescut in Iasi intr-o comuna la vreo 20km de oras.
Si la noi era oala cu chisleag, gobai (gaini) in ograda(in curte). Vacile erau in ocol (tarcul animalelor) vara si in sura (anexa a casei special pt animale) iarna. Oile erau la stana unde eu mergeam sa dau in strunga. Vara-mea si cu mine ieseam si ne jucam de-a fugarita pe toloaca (tapsanul din fata casei). Aveam noi si scranciob, facut de taica-miu.

Porcul manca din "treuca" (era practic o chestie facuta din cauciuc de tractor- taiat cumva sa tina mancarea porcilor). La vaca i se dadea "tain" (sfecla taiata) din "oboroaca" sau "banita" ca sa lase lapte mai mult .

Bunica poarta batic vara si isi pune si casanca iarna. Si bunica mai poarta "pestelca" (sort de panza).
Cand bunica mergea la piata sa vanda "frupt" ( adica branza, smantana, cas) mergea cu produsele in "cociug".
Iarna bunicul isi punea oghiele (o bucata de material cu care isi infasura laba piciorului inainte de a se incalta) si iesea la "ranit" omatul sau balegarul, dadea de mancare strujeni ( porumb- dar planta uscata, nu coceni) la animale.

Chitonogul era o bucata de lemn care se folosea la facut gauri cand se pune rasad. Rasadul se uda cu apa din "burlui" (stropitoare). Ardeii grasi erau chiperi, piperul era "chiperi bun" (nu stiu de ce dar asa era ).

Compotul de zarzare crude sau de corcoduse era chisalita si se manca cu mamaliga.
Pentru foc foloseam ciocalai, ciocleje (tulpini de la porumb), vreascuri (lemne subriri) iar noi, astea mai mici, eram responsabile sa adunam surcelele cand bunicul taia lemne.

A cenatui, la noi e cand se curata puiul de maruntaie si apoi se transeaza.
Cighirul e drob, dar nu chiar. Compozitie din maruntaie (organe), cam ca la drob, dar se fac chiftele invelite in "prapur" de porc. Chiftelele alea is cighir si e un produs/ fel de mancare specific sarbatorilor de iarna - asa e la noi. La fel si chisca.

Acum ca am citit postarile anterioara parca tot imi amintesc de unele si altele. Frumos! A fost frumos!

[stella]

Ciocălău - stiulete (de porumb) eu il stiu se ciucalau ,Zolitor - o bucata de lemn cu santuri, pe care se spala hainele. Varianta "moderna" e cu o bucata de tabla prinsa intr-un cadru de lemn....si asta la noi e mângàlàu.
Si cighirul e drobul de miel la Pashte.
Vacile erau in ocol (tarcul animalelor) vara si in sura (anexa a casei special pt animale) iarna de unde vorba gospodarului msholdovean..."casa, ca virgula casa, da' shura sa fie mare

[Wowerful]

Asa arata cighirul (poza de pe net):

 cighir.JPG (48.86K)
Number of downloads: 0

Ah- voi ati baut "sherioaie". Asta era lichior facut cu vin, alcool rafinat si sirop de visine sau capsuni.
La cules la vie se zice cules la poama - de unde strugure= poama

[stella]

Wowerful, la 07 April 2014 - 06:10 PM, a spus:

La cules la vie se zice cules la poama - de unde strugure= poama

....de unde vorba din popor "soacrà , soacrà , poamà acrà...de te-ai coace-un an si-o varà , tot esti acrà si amarà ....ca romanul s-a nascut poet, dupa cum se stie...

[Maya]

De la Foxyy mi-au venit si mie unele prin cerebel.

Țuhal - Sac
Cachiță - Capiță ( de fîn )
Prepeleac - Par de lemn cu crăci pe care se clădește căpiță de fîn
Ciubote - Cizme
Bocînci - Saboți de lemn
Pomăt - Livadă de pomi fructiferi
Strujac - Saltea de pănuși învelită în pînză de in
Șufladă - Sertar
Pătrărică - Un recipient sculptat din trunchiul unui copac de forma aproximativ pătrată în care se bate grîu și alte cereale, dar și unitate de masura/un sfert de baniță
Ogheală, ogheali - pînza groasă care se înfășoară pe picioare înainte de a încălță ciubotili, sa nu înghețe picioarele
Scoarța - Covor/carpetă din lînă de oaie, țesută la război. Se pune pe perete. De obicei e neagră cu flori mari colorate - roșu, lila, roz cu frunze verzi
Șaică - O oală mare, mare de aluminiu
Plisă - Un loc unde apa e adîncă (rîu, apă curgătoare) în prund. Acolo se merge la scăldat

[Rain]

Ce topic frumos,plin de melancolie si amintiri de demult...

Bunica ii spunea la baticul de iarna- tulpan, la baticul mare si gros - broboada, la baticul subtire de vara- tiroleza.
La gemul gros de prune- pecmez.

Multe alte "cuvinte de demult" deja le-ati scris si toate imi sunt dragi ca toate sunt parte de copilarie si de acele vremuri pline de magie cand alergam desculta prin praf,ma cataram in pomi sa mananc zarzare,iar bunica cocea paine in cuptor din acela mare si striga sa merg ma mamanc calda cu branza proaspata..

Cand eram mica ma trimite o data bunicu "Du-te in magazine si adu-mi cherpedelu!" ma duc eu ma uit,ma sucesc ,stig" nu e","vezi ca e acolo in lada aia.." , "nu e!" "vezi ca e acolo,doar ce l-am pus!", "aici nu e dacat patentul!" ,"ala e,ada'l incoa!"

Mai scriu cand imi mai aduc aminte.

[Wowerful]

Ah si bunica impletea toata iarna. Ne facea la toti manusi, "cheptare" (veste de lana, fara maneca), "coltzuni" (sosete).
Si scarmana lina pentru "oghial" (plapume) nou sau pentru tors. Ce-mi mai placea cum sfaraia fusul. Eram fascinata!

Tot iarna, mai in fiecare seara ne facea bunica cir cu branza sarata de la borcan. Stiti ce e cirul? Cirul este o o mamaliga foarte moale

Rain, la 07 April 2014 - 08:22 PM, a spus:

Cand eram mica ma trimite o data bunicu "Du-te in magazine si adu-mi cherpedelu!" ma duc eu ma uit,ma sucesc ,stig" nu e","vezi ca e acolo in lada aia.." , "nu e!" "vezi ca e acolo,doar ce l-am pus!", "aici nu e dacat patentul!" ,"ala e,ada'l incoa!"

Ah- la bunicii mei, magazia se chema paravan "- Unde-i mamai-ta fata? -In paravan, cerne faina pentru mamaliga."

[stella]

....Maya, multe din cuvintele tale seamana cu moldoveneasca
Țuhal - Sac
Cachiță - Capiță ( de fîn )
Prepeleac - Par de lemn cu crăci pe care se clădește căpiță de fîn
Ciubote - Cizme
sunt la fel si la noi...si la rosii le zicem pàtlagele

[Titirimundi]

stella, la 07 April 2014 - 09:01 PM, a spus:

sunt la fel si la noi...si la rosii le zicem pàtlagele

La noi patlagele sunt rosiile "parguite" adica nici verzi, nici rosii
Parleaz...un loc prin care se treceau gardurile. Cumva la jumatate de inaltime si cu o blana pusa perpendicular (nu stiu sa explic altfel)

Cu copaia mi-am adus iar aminte de strabunica (ii spuneam Baba). Cum de mica m-au tinut mult timp infasata (sa nu ies cu picioare strambe ); cand am crescut nu mai vroiam sa dorm altfel si atunci Baba ma lega cu un bete (cureaua aceea lata de la costumul popular) si ma punea in copaia mare de lemn si ma legana. Si eu copil neastamparat ridicam picioarele asa legata; atunci incepea circul..."Ioane (bunicul) vino si ia-o taiam-ar Sfantul, ca asta imi rupe copaia!"

[stella]

...Titiri...pârleazul cred ca e national...din dexonline.ro

"PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. – Din bg., scr. prelaz.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink
pârleáz s. n., pl. pârleázuri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
PÂRLEÁZ s. (reg.) săritoare, (prin Munt. și Transilv.) punte, (prin Munt.) scărilă. (A trecut în curtea vecinului sărind ~ul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
PÂRLEÁZ ~uri n. reg. Trecătoare îngustă peste gard. /<bulg., sb. prelaz
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
pârleáz s. n., pl. pârleázuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
pârleaz (prilaz) n. trecătoare din scânduri peste un gard de nuiele: loc de pârleaz ISP. săria iute peste prilaz CR. [Bulg. PRELĬEZ].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
pîrleáz (pârleázuri), s. n. – Scară sau treaptă de trecere peste un gard. Sl., cf. bg. prelĕz, sb., cr. prelaz, slov. prilaz (Cihac, II, 291; Conev 74), din sl. prĕlaziti „a traversa, a străbate”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink
pîrláz și pîrleáz (Munt. Mold.) și prĭláz (Olt. Trans.) n., pl. urĭ (ea dift. Bg. prelĭez, trecere peste gard, sîrb. prelaz, nsl. prilaz, d. vsl. prĭe-laziti, a păși dincolo, laziti, a se tîrî, lĭesti, a păși. V. iaz, islaz). Trepte făcute la un gard de nuĭele la țară ca să poată trece dincolo oameniĭ, dar nu și vitele. – În Buc. perelaz (rus. pereláz).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellne"

[Foxyy]

Matusa-mea zice ca tine gainile in șoapră (șopron), iar cine vrea, poate manca papă (omleta).
Cin' nu-i cuminte, se trezeste cu o botă (vargă, băț) pe spinare.
Daca ti-e frig, pune bundița (vesta imblanita) pe tine.
Tata manca cu mare placere bors de bulihaie (verdeturi multe).
Hainele se anină (se atarna) in cuie®.
Ma duc in sus - ma duc in centru(l satului).
Gâjgănii - fel si fel de insecte.
Iar ai umblat fleaura (aiurea)?
Bunica facea de multe ori chiroște cu branza - coltunasi.
Colb - praf.
Comanac - fes.
Guzgan - sobolan.
Hulubi - porumbei.
Poloboc - butoi.
Sfat - primarie (ma duc la sfat(ul popular) = ma duc la primarie).
Taraboanță - roaba.
Bulendre - haine.
Ştioalnă - un loc mai adanc de-a lungul unei ape curgatoare, unde se poate face baie.

[petunie]

Ce topic frumos Eu nu stiu asa multe cuvinte,dar de cateva tot mi-am amintit:

târnaț=coridorul inchis de la casa
șlarfe=slapi sau papuci deschisi de umblat pe acasa
mers la sureci=mers la cules de struguri
iștălău=soprul din spatele casei unde are tata tot felul de scule,lemne de foc
podrum=pivnita
cromne=gogosi
pancove=langosi cu branza sau simpli
vărzare=langosii umpluti cu varza
vălău=era ca o troaca de beton construita langa fantana,iar in interiotul fantanii in partea de sus era un canal pe unde turnam apa direct scoasa din fantana si puteam spala anumite chestii(o sa va fac poza cand merg data viitoare in tara)

Nu-mi mai amintesc acum altele,dar mi-ati trezit amintiri frumoase

[alpha]

Eu nu mi-am cunoscut bunicii de nici o parte. "Tara" mea a fost intr-un sat intre Bucuresti si Oltenita, dar nu aveau un grai aparte . De cate ori mergeam acolo ceilalti copii erau fascinati de felul cum vorbeam eu, venita de la oras. Mai ales cei veniti la bunici de la Bucuresti

Dar am copilarit minunat in Valea Jiului si-am avut parte de batrani cumsecade si cu suflet mare, care mi-au ramas in minte si-n suflet pentru totdeauna. Si acum mai vorbesc asa cateodata cu dl alpha si fetelor le e ciuda ca nu pricep mare lucru

ghiufa - chibrit slobod - liber
a festi - a vopsi sfeter - flanel
dãrab - bucata a sudui - a injura
larmã - galagie crumpi / crumpeni - cartofi
bãrabe - venetici blid - farfurie
hibã -- defect, bai - necaz a tãpa - a arunca
broazbe - napi moscos - murdar
grumaz - gat tinã, glod - noroi
batãr - mãcar strimfi - ciorapi
ocos - sfatos a se imburda - a se rasturna
beteag / a se betegi - bolnav / a se imbolnavi
a mere - a merge cantã - parca era galeata
brisca - briceag budigãi - chiloti
bumb - nasture cipcã - dantela
si mai sunt, dar nu-mi aduc aminte acu' pe loc

Imi placea tare mult cum vorbeau banatenii din Bozovici, in Depresiunea Almajului. Si-colo ma asteptau "babele" Marta, Mitza si Maritza, mici si iuti din cale-afara.

"manshe-o baba pã ia dã frumoasã! mã produc iut sa-ti aduc sheva bun. O she vrei sa-ti faca baba cand provii in colibreg?"

[Wowerful]

Ah- recunosc si eu bundita., bumb/bumbi, darab, parleaz si multe din cele enumerate de voi deja.


carafa= sticla
leuca= palnie
zemnic= beci
coșár= locul unde se tin stiuletii de porumb
papusoi= porumb

[Titirimundi]

Foxyy, la 08 April 2014 - 08:46 AM, a spus:

Ma duc in sus - ma duc in centru(l satului).

Noi ne duceam "pe devale" Stateam mai sus si centrul era mai la vale

Palnia este "triftor".

Si sufrageria bunicii a fost intotdeauna "odaia buna". Si acum ii spun la fel pur si simplu nu imi iese altfel cand sunt la ea in casa