Daniella, la 29 October 2010 - 01:27 AM, a spus:
Simona tu ai noroc ca fata ta nu a plans, doar a mirlait dupa cum spui.
Eu eram la fel de hotarata sa fac ca si tine, dar ai auzit aici vocile care mi-au sugerat ca nu am inima si ca bietul copil se poate invineti de plans si sa faca febra ...asa ca mi.au bagat un ghimpe in inima si am zis primele 3 luni e mica, face si colici, ok o iau in brate si nu o las sa planga, dupa aia incercam sa o luam de coada cu educatia. Insa sunt constienta ca sunt sanse mai mici de reusita, ca m.am obisnuit sa ma induiosez rau cand plange.
Tu cu manusa cu apa si apoi cu uleul de masline dimineata ii faci toaleta?
Pai normal daca e copilul tau sa te induioseze, ti-ai dori sa fii stana de piatra cand plange copilul tau? Eu zic sa nu te mai stresezi,
bucura-te de copilul tau si de relatia voastra. O sa vina si educatia si programul, esti constienta ca nu o sa stea numai la tine in brate. Dar e posibil sa fie un copil care sa aiba nevoie de mai multa afectiune, de contact fizic.
Si eu cred ca e mai greu sa faci program de masa si de somn la un copil alaptat. Cand mananca biberon vezi clar cat a mancat, la san nu ai cum. Tu zici ca a mancat si poate el a ingitit doar cateva guri, normal sa i se faca foame repede.
Cand vei diversifica vei sti ca i-ai dat o masa mai consistenta seara si poate va dormi altfel, in acelasi timp pe masura ce creste oboseste altfel, o cuprinde altfel oboseala.
Cat despre somn, pur si simplu sunt copii care adorm mai tarziu si mai greu. Nu zic sa accepti pur si smplu si sa nu incerci sa schimbi situatia, dar sa nu consideri ca gresesti tu cu ceva. Mi-a luat o gramada sa ma obisnuiesc si eu cu ideea si sa-mi accept copilul asa. Pur si simplu ii este greu sa adorma, adoarme tarziu, daca nu iesim afara si nu se oboseste e teroare.